Între 2007 și 2014 Bucureștiul a cheltuit 2,7 miliarde de lei (circa 600 de milioane de euro) pentru amenajarea de spații verzi, potrivit unui raport al Curții de Conturi. Suma nu e uriașă, dar valoarea contează mai puțin, mai important e efectul, nul, ca, de altfel, și evidentele mișculații cu banii alocați, care au urcat costurile anual.
Și când spunem că efectul e nul, e pentru că Bucureștiul continuă să fie, conform Agenției de Mediu, cea mai poluată capitală din UE, depășind Roma, Sofia și Atena, și pentru că riscăm să plătim amenzi de 100.000 de euro pe zi, dacă procedura de infringement pe mediu va fi declanșată pentru că România ar fi trebuit să aplice 47 de măsuri pentru reducerea poluării dintre care au fost puse în practică doar 15.
Iar timp era destul, avertismentul fiind dat încă din 2009.
Ce a descoperit Curtea de Conturi
Din auditurile efectuate, susține Curtea de Conturi, a rezultat o preocupare a autorităţilor locale pentru întreţinerea, dotarea şi amenajarea spaţiilor verzi existente, având în vedere creşterea semnificativă a bugetelor cu această destinaţie, dar nu și pentru identificarea de noi spaţii, amplasamente sau de noi soluţii pentru creşterea suprafețelor ocupate cu spaţii verzi şi parcuri.
Mai mult, în perioada auditată s-a reţinut chiar o diminuare a suprafeţelor ocupate cu spaţii verzi, urmare a retrocedării către foştii proprietari a unor terenuri cu această destinaţie.
Dincolo de asta, raportul relevă lipsa unei strategii bazate pe proiecte, evidențiată în transpunerea indicatorului privind spațiul verde / locuitor impus prin Directivă de UE, care a fost preluat mecanic.
- Nu există o politică pentru creșterea suprafețelor de spații verzi, cea înregistrată în perioada auditului fiind pur conjuncturală, prin includerea spațiilor verzi aflate în proprietate privată, în fapt în perioada 2007-2014 spațiile verzi aparținând domeniului public înregistrând scăderi considerabile.
- Nu a fost depus niciun proiect pentru obţinerea unor finanţări rambursabile în cadrul „Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi”, aprobat prin OUG nr. 59/2007 întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile de eligibilitate stabilite atât în normele europene cât şi în Ordinul Ministrului Mediului nr. 1107/2007, deoarece terenurile aferente spaţiilor verzi din administrarea autorităților locale din Municipiul București nu sunt înregistrate în patrimoniul entităţii şi nici în Cartea funciară a localităţii.
- Nicio entitate audotată nu a evaluat şi inventariat, în vederea înregistrării în contabilitate, terenurile aparţinând domeniului public reprezentând parcuri, grădini şi spaţii verzi. Deasemenea, nu au fost luate măsuri de întocmire a documentelor topografice pentru aceste terenuri şi de intabulare a acestora. Consecinţa acestei deficienţe este cu atât mai importantă întrucât urmare a neevidenţierii şi neintabulării terenurilor ca domeniu public, acestea pot fi considerate de instanțe sau administraţii locale ca domeniu privat al municipalităţii şi retrocedate.
Cheltuirea banilor pentru spații verzi
Entitățile auditate nu au definit corect și concret obiectul achiziției și nu au stabilit adecvat criteriile de atribuire.
- Nu sunt stabiliți indicatori de performanța care să stea la baza fundamentării solicitării de fonduri, respectiv utilizării acestora;
- Nu există o bază de date privind prețurile practicate pentru materialele dendro-floricole și mobilier stradal la furnizorii și producătorii din domeniu, atât interni cât și de pe piața externă;
- Toate entitățile au procedat la externalizarea masivă a serviciilor de amenajare și întreținere spații verzi, prin încheierea unor acorduri-cadru pe mai mulți ani, cu valori foarte mari, fără o analiză comparativă a costurilor acestora în cazul în care ar fi fost efectuate în regie proprie.
- Un exemplu de cheltuială neeconomică îl reprezintă salubrizarea în parcuri care a fost contractată cu sume foarte mari, când această activitate putea fi organizată la nivelul instituțiilor publice, aceasta implicând costuri relativ reduse atât cu forța de muncă cât și cu utilajele.
- Fundamentarea sumelor pentru investiții peisagistice nu are la bază date concrete privind locații stabilite pe zone și adrese precise, iar sumele prevăzute în bugete se estimează în general în funcție de resursele bugetare și de cheltuielile anilor precedenți neexistând strategii și planuri pe termen mediu și lung.
- În general, pentru lucrările de peisagistică au fost contractate și decontate cu valori relativ ridicate (3,5% – 6,6% din valoarea lucrărilor) care cuprind o documentație sumară întocmită prin completarea unor formulare de deviz, a unor planșe ale amplasamentului și schițe sau fotografii cu mobilierul stradal, întocmite de regulă de același proiectant sau de firma care a contractat și execuția lucrărilor.
Curtea de Conturi a identificat plăți ilegale în valoare de peste 10,7 milioane de lei. Un exemplu de proastă administrare e decizia Sectorului 6 de a face o nouă investiţie în Parcul Drumul Taberei prin distrugerea totală a amenajărilor şi dotărilor existente, deși existau investiții anterioare de peste 3 milioane de lei, care au fost distruse.
sursa-http://www.businesscover.ro/
