recent, îmi ieși-n cale firma asta.
… simpatică, nu-i așa? Nu știu de ce-mi aduce aminte de altă croitorie, cu cam același slogan – dar nu contează.
Mie mi-a plăcut nespus de mult tradiția Croitorașului – fondat la 1718. Trebuie s-o iau drept bună, deși-s cam mulți anișorii de trecură peste croitoria asta – ia, vreo trei sute. Nici frații Grimm încă nu se născuseră încă pe vremea cînd croitorașul nostru bucureștean începuse a da cu acul…
Așa cum mă știți pe mine – străbătător și curios – m-am apucat să caut, prin terfeloage, vreo referință la tradiția multiseculară a acestei mici dughene:
Din Bucureşti în date şi întîmplări al lui Radu Olteanu nu reiese decît că-n oraș s-a petrecut un grozav incendiu, că seceta s-a abătut asupra oamenilor și că – într-o notă veselă – anul a fost completat de minune cu oleac’ de ciumă; deh – așa era viața la pe la 1700.
De Croitorașul cel viteaz, izvoadele nu amintesc. Mare ghinion.
