Ca să mai ieșim din constanta Grecia sau din discuția despre subiecte la BAC la istorie, trecem la Ordinului Arhitecților din România, filiala București, (tot e ziua arhitecturii astăzi) care intenționează să dezvolte 18 proiecte comunitare concrete în 10 zone importante ale Capitalei cu țintă spațiile verzi și în parteneriat cu societatea civilă.
OAR București consideră că arborii sau parcurile influențează pozitiv valoarea terenurilor unui oraș și dă exemplu Londra, unde pe mai multe terenuri care au făcut parte din platforme industriale desființate au fost plantați copaci, aceste zone devenind ulterior poli de investiții.
De altfel, și în București, majoritatea investițiilor în amenajarea unor spații publice s-au dovedit un succes. Astfel, dacă în urmă cu zece ani conceptul de Centru Vechi era unul inexistent, o serie de mici investiții au făcut din această zonă un adevărat pol de dezvoltare urbană a orașului.
Una dintre țintele OAR București e Bulevardul Magheru, care ar putea deveni dintr-o arteră de tranzit și o sursă de stres și zgomot, prin investiții susținute, un adevărat centru urban atractiv pentru pietoni și turiști.
Bulevardul Magheru este privit, din păcate, ca o simplă arteră de tranzit. Marii investitori și retaileri au ales să nu fie prezenți în această zonă, cu toate că potențialul este unul imens. De exemplu, principalele artere din Munchen au fost transformate în adevărate artere comerciale cu ample spații urbane, moderne, care atrag anual mii de turiști, declară arhitectul Șerban Sturza, președintele OAR București.
Nivelul zgomotului ajunge și la 80 de decibeli pe Bulevardul Magheru. Plantarea unor arbori ar rezolva nu numai protecția fonică a locuitorilor zonei, cât și pe cea termică a clădirilor de aici, susțin arhitecții bucureșteni.
Bucureștiul este al doilea oraș din Uniunea Europeană ca densitate a populației, cu o medie de 8,518 locuitori/kmp, și conform unui raport al autorităților europene privind percepția asupra calității vieții, mai mult de 80% dintre bucureșteni s-au plâns de poluarea aerului și de cea fonică.
Zone precum Nordul Bucureștiului, Floreasca, Tineretului sau Titan atrag investiții datorită prezenței spațiilor verzi.
„Autoritățile trebuie să înceapă să gândească pe termen lung. Bucureștenii își doresc un oraș de care să fie mândri, în care să se poată bucura de calitatea mediului construit și a spațiilor verzi. Orașul dispune de o istorie bogată și un patrimoniu unic. Dacă mai adăugăm la acestea și niște investiții în dezvoltarea spațiilor publice sau a unor parcuri bine gândite nu vom avea decât de câștigat”, crede Emil Ivănescu.
În prezent, Capitala are, potrivit datelor Primăriei, 5.065 de hectare de spații verzi. Și e de mirare pentru că în 2007 suprafața spațiilor verzi era de doar 1.958 de hectare.
După trei ani, în 2010, suprafața spațiului verde a crescut brusc cu 130%. Creșterea nu a avut la bază o dublare a numărului de parcuri sau ample operațiuni de plantare de copaci, ci creșterea suprafeței intravilane și includerea unor spații verzi ample de tipul pădurilor în rapoartele oficiale.
Iar asta s-a făcut chiar dacă media abundă de scandaluri legate de retrocedarea unor suprafețe de parcuri, de tăieri ilegale de arbori pentru a face loc unor dezvoltări imobiliare uneori și ele ilegale.
Ca atare, proiectul OAR București nu e doar util, ci și necesar și ar aduce un plus de confort locuitorilor Bucureștiului, oraș care și așa are destule probleme din cauza poziționării nefericite în câmpie, ars de soare și plin de praf vara și bătut de vânturi iarna, tocmai din cauza diminuării perdelei vegetale care îl protejează.
sursa-http://www.businesscover.ro/
