Ministerul de Finanțe și ANAF au reușit să își dea din nou cu stângul în dreptul cu impozitarea bacșișului primit de ospătari, barmani, taximetriști, frizeri și coafeze. Nici nu mai contează ce au făcut bine în ultimul timp, trebuia să facă o tâmpenie care să strice tot.
ANAF a decis, cel mai probabil, să împingă o lege care să reglementeze bacșișul ospătarilor după ce s-a lovit de mai multe companii (majoritatea restaurante sau baruri) care au pretins (unele pe bună dreptate, altele nu) că banii în plus din casă reprezintă bacșiș, nu note de plată fără bon. Numai că în încercarea de a penaliza evaziunea, ANAF complică la maximum viața tuturor celor implicați, inclusiv a inspectorilor ANAF.
Prima întrebare pe care mi-a pus-o un prieten care se administrează un bar a fost: cum fiscalizez eu separat bacșișul? Cine va sta să caute în fiecare zi sau în fiecare lună prin bonuri astfel încât să le contabilizez diferit? Mai mult, prietenul meu este „norocos” pentru că are o casă de marcat suficient de deșteaptă astfel încât să poată emite bon fără TVA, în timp ce altele nu au această capacitate, ceea ce înseamnă investiții într-un nou utilaj mai deștept.
Dar problemele cauzate de legea bacșișului sunt doar la început. În timp ce prietenul meu își va rezolva relativ simplu sumele de la clienți prin includerea lor în veniturile companiei, pentru alții nu este la fel de simplu.
Cum va verifica dacă vreun ospătar nu minte și nu lasă banii la casă? Legea nu îi permite să îl controleze în buzunare, nu mai vorbesc de dezbrăcat ospătărițe prin restaurant. Și dacă va găsi bani în plus, pe cine va amenda, restaurantul sau ospătarul? Că nu este vina casierului sau a patronului că ospătarul ascunde banii din bacșiș.
Ce va face cu taximetriștii? Aparatele pe care le folosesc aceștia nu permit emiterea bonurilor fără cursă și nici fără TVA.
Cât de mult se complică contabilitatea unui restaurant (fie și unul cu două mese pe terasă și un grătar lângă) dacă va trebui să calculeze separat încasările pentru băuturi, care au TVA de 24%, cele pentru mâncare, care vor avea 9%, și cele pentru bacșiș, cu 0%?
Situația este penibilă deja, dar devine absurdă dacă ne uităm la cât va câștiga statul din impozitul pe bacșiș. Estimările înaintate de oficiali, de 300 milioane lei în 2016, sunt stupide. Ar însemna că valoarea totală a bacșișurilor se ridică la 1,8 miliarde lei anual. Numai că valoarea cu care participă sectorul HoReCa este de doar 500 milioane lei conform estimărilor. Chiar se dau bacșișuri de 1,3 miliarde lei taximetriștilor, frizerilor, coafezelor și manichiuristelor? Nu cumva oficialii au calculat la cifrele INS provenite din servicii în general, care includ mult mai multe sectoare de activitate?
Dacă ne uităm pe cifrele înaintate de oamenii din domeniu, din HoReCa nu se vor strânge mai mult de 50 milioane lei anual la buget. Adică 11 milioane euro. Justifică această sumă toată tevatura contabilă, desfășurarea de forțe și umilirea restaurantelor/angajaților? Nu prea.
Practic, decizia de impozitare a bacșișului rămâne un cui în talpa contributorilor la buget, dar și în cea a ANAF. Complică inutil viața tuturor, fără a obține un câștig real pentru bugetul de stat.
La final mai am o întrebare, pe care am să o pun și câtorva avocați: dacă un bar scrie mare la intrare că „în această unitate nu se primește bacșiș, se primesc doar donații” mai este nevoie de bon fiscal și de impozitare? Ca donațiile nu se impozitează, iar pe mine, client, nu mă poate opri nimeni să dau bani unei persoane din local. Așa cum nu mă oprește nici să donez către ONGuri sau fundații și nici către cerșetorii de pe stradă.
Și la benzinării se va aplica noua lege? Că poate primesc și băieții de la pompă doi lei pentru că au ajutat un șofer să își umple rezervorul. Și ei trebuie să completeze registrul de bani personali zilnic?
sursa-http://www.businesscover.ro/
