Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România.
Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare.
Basarabia (așa cum fusese definită în cadrul administrației țariste în 1812 la Tratatul de la Bucuresti) s-a constituit caRepublica Democrata Moldoveneasca în primăvara anului 1917 proclamându-și întâi autonomia, apoi independenta fata de Rusia, și după câteva luni unirea cu Regatul Romaniei, în cadrul căruia a constituit o provincie. Această stare a durat timp de 22 de ani până la 28 iunie 1940 când un ultimatum al guvernul sovietic conform pactului Hitler – Stalin a fost adresat României privind cedarea Basarabiei către Uniunea Sovietica. România a cedat și după 48 de ore Basarabia a fost ocupata de Armata Rosie, administrația și Armata Romana retrăgându-se, într-un haos dramatic, la est de râul Prut.
Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Balti, Soroca si Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul Romaniei.
Pe 27 martie, Sfatul Țării a votat în favoarea Unirii cu România cu următoarele condiții:
- Sfatul Țării urma să ducă la bun sfârșit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecțiuni de guvernul român;
- Basarabia avea să rămână autonomă, având să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Țării, ales prin vot democratic;
- Sfatul Țării avea să voteze bugetul local, urma să controleze consiliile zemstvelor și orașelor și avea să numească funcționarii administrației locale;
- Recrutările aveau să fie făcute pe baze teritoriale;
- Legile locale și forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentanților locali;
- Drepturile minorităților urmau să fie garantate prin lege și respectate în statul român;
- Doi reprezentanți ai Basarabiei aveau să facă parte din guvernul central român;
- Basarabia urma să trimită în Parlamentul României un număr de deputați proporțional cu populația regiunii;
- Toate alegerile aveau să fie organizate pe baze democratice, urmând să se bazeze pe votul direct, egal, secret și universal;
- Noua Constitutie urma să garanteze libertatea cuvantului și a religiei;
- Urma să fie proclamată o amnistie pentru toate persoanele care comiseseră infracțiuni politice în timpul revoluției.
Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți ( lista si optiunile la votare). Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!.
După ce la data de 2 aprilie 1918, Ion Inculeț și-a dat demisia din conducerea Sfatului Țării, fiind numit ca ministru fără portofoliu pentru Basarabia, a fost numit ca președinte al Sfatului Țării omul politic Constantin Stere (2 aprilie 1918 – 25 noiembrie 1918) și apoi Pantelimon Halippa (25-27 noiembrie 1918). Cea de-a doua sesiune a Sfatului Țării și-a ținut lucrările între 25-27 noiembrie 1918. După aprobarea reformei agrare pentru Basarabia în noiembrie 1918, Sfatul Țării a votat o moțiune prin care aproba unirea fără condiții cu Romania, exprimându-și încrederea în viitorul democratic al noului stat, în care nu mai era nevoie de o protecție specială pentru Basarabia.
La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Țării s-a autodizolvat.
Text preluat Wikipedia
sursa-http://bucurestifm.ro/
