Potrivit bancherilor de la Credit Suisse și a studiului lor periodic despre avuția globală, clasa de mijloc e formată din circa un miliard de oameni. Și scade. Avuția acestora e de 31,1 mii de miliarde de dolari, în scădere și ea. În schimb, se extinde clasa bogată și foarte bogată (irelevant ca număr, foarte relevant ca avere), dar și cea săracă (ca număr, dar cu avuție în scădere). Avem, prin urmare, o problemă. Dincolo de sloganuri, oamenii care mișcă lumea și-au pierdut suflul.
Aflăm periodic despre tranzacții cu firme ale unor antreprenori (indiferent de domeniu, dae în special din tehnologie) cu valori de miliarde, care îi mută pe aceștia în clasa high net worth individuals (HNWI), dar ei sunt puțini, foarte puțini. Restul rămân să-și construiască sau reconstruiască zilnic visurile, cu mai mult sau mai puțin succes, iar de aici rezultă dezvoltarea economiei.
Problema e că ultimii câțiva ani, marcați de așa zisa criză care a început în 2007, clasa de mijloc se subțiază, a pierdut 35 de milioane de oameni (mai mult decât populația României) și o mie de miliarde de dolari din avuție în intervalul 2010-2014. Clasa de mijloc s-a redus continuu, de la 23,5% din populație în 2010, la 21,5% în 2014.
Iar reducerea numărului de membri ai acestei clase e extrem de grav, mai ales că vine împreună și cu înmulțirea celor săraci cu 250 de milioane de oameni, în condițiile în care avuția acestora s-a diminuat de la 8,2 mii de miliarde de dolari, la 7,6 mii de miliarde de dolari.
În schimb, averile celor bogați și foarte bogați (8,6% din populație) s-au majorat la 224,6 mii de miliarde de dolari, adică în jur de trei sferturi din avuția globală totală, indicată de Credit Suisse ca fiind de 263,3 mii de miliarde de dolari.
Acum, acești oameni care comercializează instituții, state și destine, nu sunt obligatoriu de acuzat. În teorie cu cât numărul lor e mai mare cu atât lumea o duce mai bine. Problema e că avuția lor crește în timp ce clasa care mișcă lumea – cea mijlocie – își pierde puterea, influența, averea și trece treptat – cel puțin așa indică statisticile – în rândul clasei sărace și mai puțin în rândul HNWI.
Efectul e frânarea dezvoltării lumii, criza pare să fi lucrat doar pentru clasa bogată care acumulează, dar nu creează, astfel că bunăstarea are de suferit. Iar dacă introducem în ecuație și violențele izbucnite în Ucraina, Orientul Mijlociu sau epidemia de Ebola din Africa tabloul e mai degrabă pesimist.
S-o schimba lumea, dar ce avem pe masă nu e tocmai meniul pe care l-am cerut.
sursa-http://www.businesscover.ro/
