Republica Bolivariană a Venezuelei (República Bolivariana de Venezuela) este situată în Nordul Americii de Sud, având o largă ieșire la Marea Caraibilor și Oceanul Atlantic, cu o linie de coastă de 2.800 km. Ziua națională este sărbătorită la 5 iulie, data Declarației de independență (1811), prin s-a decis separarea de Coroana Spaniolă.
Foto: getintravel.com
Cu o suprafață de peste 910.000 kmp, din care aproximativ 882.050 kmp uscat, statul se învecinează cu Brazilia, la Sud, cu o graniță de 2.200 km, Columbia la Vest (2.050 km) și Guyana la Est (743 km). Structura administrativă cuprinde 23 de state federale, un district federal cu capitala la Caracas și 72 de insule mici în Marea Caraibilor.
Potrivit celor mai recente estimări, populația țării se cifrează la 28,5 milioane de locuitori. Capitala statului, Caracas, are o populație de aproximativ 3 milioane de locuitori. Orașul Caracas, întemeiat în 1567 pe dealurile de deasupra portului La Guaiara, se întinde de-a lungul unei văi lungi și înguste, lângă munții Avila.
Alte mari orașe clasificate în funcție de numărul locuitorilor sunt: Maracaibo, Caracas, Valencia, Barquisimeto, Ciudad Guyana, Petara, Maracay, Ciudad Bolivar.
Venezuela înseamnă în limba spaniolă ”Mica Veneție”, nume dat de exploratorul spaniol Alonso de Hojeda, impresionat de locuințele lacustre ale popoarelor din Golful Maracaibo, care aminteau de orașul dogilor. Cunoscută pentru relieful pitoresc și peisajele variate, Venezuela este considerată un tărâm al extremelor.
Teritoriul țării a fost locuit în era precolumbiană de triburi amerindiene (Caribii din bazinul Orinoco, Arawak din Amazon, Otomak, Guajiro). Zona de coastă unde a debarcat Columb în 1498 era locuită de triburile de Caribi și Arawak. Începând cu secolul al XVI-lea, autoritățile coloniale hispanice aduc pe plantațiile de trestie de zahăr și de arbori de cafea sclavi din Africa. Primul fort a fost construit la Cumana, în 1650, de iezuiți și călugări Aragon, însă capitala a fost stabilită mai târziu, la Coro. Venezuela a reprezentat colonia agrară a Spaniei cu cel mai mare succes.
În 1810, Venezuela devine unul dintre principalele nuclee ale războiului de eliberare a coloniilor spaniole din America de Sud. La 17 decembrie 1819, Simon Bolivar proclamă Republica Federativă Marea Columbie, care cuprindea Venezuela, Noua Granada și Ecuadorul (din 1822). În urma destrămării federației Gran Columbia, în 1830, generalul Paez a declarat Venezuela republică.
Progresul statului a fost lent până în 1914, când s-a descoperit petrol în apropiere de Maracaibo, ceea ce a schimbat radical economia țării, Venezuela devenind, în prima jumătate a secolului XX, una dintre cele mai bogate și dinamice țări din America Latină. Astăzi, Venezuela este lider în topul producătorilor de petrol OPEC. În plus, țara dispune de zăcăminte consistente de cărbune, minereu de fier, bauxită și aur. Veniturile din exporturi finanțează programe sociale ample.
Începând cu 1980, în țară se manifestă o prelungită criză economică și socială. La alegerile prezidențiale din decembrie 1998, Hugo Chavez lansează o platformă de stânga, urmărind implementarea așa-numitului ”socialism al secolului XXI”.
Hugo Chavez (2005)
Foto: (c)FRANCISCO BATISTA/ AGERPRES ARHIVA
Potrivit informațiilor MAE, noua Constituție a Venezuelei, adoptată în 1999, prevede prelungirea mandatului președintelui de la 5 la 6 ani, parlament unicameral și un control sporit al statului în economie. Președintele Hugo Chavez a murit în martie 2013. El a condus o revoluție socialistă într-un stil aparte și a polarizat opinia publică. Nicolas Maduro, numit vicepreședinte în 2010 de către Hugo Chavez, și-a asumat rolul de nou lider și a câștigat alegerile din 2013. Primul an de mandat i-a adus provocări economice greu de gestionat, cu o inflație anuală de peste 50%, una din cele mai mari din lume.
Foto:venezuela-us.org
În relieful țării se individualizează trei mari unități: două regiuni înalte: Anzii Cordilieri, în Nord și Vest și munții Macizo de Guayana, la Sud, despărțite de o câmpie întinsă (Llanos del Orinoco). Lanțul andin pătrunde pe teritoriul Venezuelei sub forma a două ramuri care înconjoară depresiunea tectonică a lacului Maracaibo: Sierra de Perija, spre Nord-Vest, constituind limita cu Columbia, și Sierra Nevada de Merida (altitudinea maximă în vârful Pico Bolivar—5.002 m) pe direcția Nord-Est, care ajungând la țărmurile Mării Caraibilor, se desfășoară paralel cu acestea, spre Est, formând Cordillera de la Costa. Deși acoperă 12% din teritoriul țării, zona andină concentrează aproape două treimi din populația țării și cele mai bogate terenuri agricole datorită climatului favorabil. În Sud, se desfășoară cea mai mare unitate naturală a țării, Guyana (45% din suprafața Venezuelei), sector al Podișului Guyanelor, format din munți vechi cu păduri bogate. Aici se află cea mai mare cascadă din lume, Angel (978 m), situată pe râul Carrao.
Clima este predominant tropicală, cu un anotimp ploios și unul secetos.
AGERPRES/ (Documentare—Roxana Mihordescu, editor: Horia Plugaru)
sursa-http://www.agerpres.ro/
