Republica Belarus este localizată în Europa de Est și se învecinează cu Rusia la Nord-Est, Ucraina la Sud, Polonia la Vest, Lituania și Letonia la Nord-Vest. La 3 iulie, statul sărbătorește Ziua Independenței, ce marchează eliberarea de sub fascism a orașului Minsk, în 1944.
Aniversarea a 940 de ani de la înființarea orașului Minsk, capitala Republicii Belarus
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA
Statul Belarus, fără ieșire la mare, se întinde pe o suprafață de 207.595 kmp.
Populația statului, împărțită din punct de vedere etnic în belaruși (81%), ruși (11%), polonezi, ucraineni și alții (8%), se cifrează la aproximativ 9,5 milioane de locuitori, potrivit statisticilor ONU din 2012.
Capitala țării este la Minsk, cu o populație de 1,8 milioane de locuitori. O primă atestare documentară a Minskului datează din anul 1067. În prezent, metropola, și statul Belarus, în general, surclasează fostele state URSS din punct de vedere al urbanizării. 74% din populația statului Belarus locuiește în zone urbane.
Alte orașe mari sunt: Baranovichi, Bobrujsk, Brest, Gomel, Grodno, Hrodna, Mogilev, Polotsk, Vitebsk.
Lungimea teritoriului de la Nord la Sud este de 560 km, de la Est la Vest de 650 km, iar lungimea totală a graniței este de 2.969 km. Republica Belarus este împărțită în șase regiuni: Brest, Gomeli, Grodno, Minsk, Maghilov, Vitebsk; 118 raioane, 110 orașe și 101 comune.
Țara se bucură de un patrimoniu cultural bogat, cu sute de monumente datând din secolul al XII-lea. O mare parte din castele se află în ruine, însă câteva au fost conservate și restaurate: Mir, Niasvizh, Zaslaue, Lida și Kamjanec. Biserici ortodoxe din secolul al XIII-lea se află în Hrodna, Maghiliov, Polacak, Navahrudak.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA
După șapte decenii în care a fost republică constituentă a URSS, Belarus și-a obținut independența în 1991.
De la alegerea primului președinte al țării, Alexandr Lukașenko, în iulie 1995, șeful statului și-a consolidat treptat puterea. Revizuirea Constituției în urma Referendumului de la 24 noiembrie 1996 i-a atribuit președintelui noi prerogative extinse. În urma unei noi revizuiri, la 17 octombrie 2004, s-a înlăturat limitarea mandatelor prezidențiale. Alexandr Lukașenko și-a început al patrulea mandat de președinte în ianuarie 2011.
Aniversarea orașului Minsk
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA
Teritoriul Belarusului a fost populat din secolul al VI-lea de triburi slave, care au intrat în contact cu varegii, negustori și războinici scandinavi. După formarea entității statale Rusia Kieveană, în 862, și apoi în urma morții marelui cneaz al Novgorodului și Kievului, Iaroslav I cel Înțelept (1054), statul se dezmembrează în principate independente. Centrul creștinismului în timpul primului stat rus se afla în orașul Polotsk, cel mai vechi oraș din Belarus, întemeiat în 862.
În secolul al XIII-lea, principatele sunt afectate de o invazie mongolă și ulterior, multe dintre ele, printre care și cele locuite de strămoși ai belarușilor, sunt încorporate în Marele Ducat al Lituaniei. Belarusul de atunci reprezenta nucleul marelui principat al Lituaniei, cu capitala la Novogrudok.
Uniunea Polono-Lituaniană, formată în 1569, ia sfârșit în 1795, când teritoriile Belarusului au fost cucerite de Imperius Rus, sub conducerea Ecaterinei a II-a (1762-1796), care rămân în această componență până la ocuparea de către Imperiul German, în Primul Război Mondial. Belarus își declară independența în martie 1918. După războiul Polono-Sovietic din 1920, Vestul Belarusului este ocupat de Polonia, iar regiunile din Est sunt încorporate Republicii Socialiste Sovietice Bielorusia. În 1939, la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, au fost anexate URSS-ului și teritoriile de Vest.
Palatul de Cultură al Sindicatelor din Minsk
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA
Reformele liderului sovietic Mihail Gorbaciov, de la mijlocul anilor ’80, au stimulat renașterea națională.
Relieful țării este predominat de șesuri, cu mari porțiuni de terenuri mlăștinoase, multe ape curgătoare și circa 11.000 de lacuri. Trei mari râuri străbat porțiuni din teritoriu: Neman, Pripeat și Nipru. Neman curge către Vest, spre Marea Baltică, Pripeat curge spre Est către Nipru, iar Niprul curge spre Sud, către Marea Neagră. Aproximativ 40% din teritoriu este acoperit cu păduri.
Clima este caracterizată de ierni geroase (media lunii ianuarie este de—6 grade C) și veri răcoroase și umede, cu o temperatură medie de 18 grade C.
La 20 decembrie 1991, România a recunoscut independența Republicii Belarus, iar la 14 februarie 1992, au fost stabilite relațiile diplomatice dintre cele două țări.
Potrivit MAE, Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Belarus cu privire la cooperarea economică a fost semnat la 21 octombrie 2008. Acordul instituie cadrul juridic pentru începerea activității Comisiei Interguvernamentale româno-belaruse privind colaborarea economică. Prima reuniune a comisiei mixte s-a desfășurat la București, în perioada 10-11 noiembrie 2009.
La 31 decembrie 2013, volumul schimburilor comerciale ale României cu Belarus a totalizat 130,16 milioane USD, din care de 39,31 milioane dolari — exportul și 90,85 milioane dolari — importul.
La aceeași dată, în România erau înregistrate 4 societăți mixte româno-belaruse, cu un capital total investit de 563 mii USD (locul 81).
AGERPRES/(Documentare-Roxana Mihordescu, Doina Lecea; editor: Irina Andreea Cristea)
sursa-http://www.agerpres.ro/
