Insula Șimianului, cândva o atracție turistică unică, o adevărată grădină botanică ce îi încânta pe vizitatori deopotrivă cu vestigii istorice, un loc încărcat de legende, a dispărut parcă definitiv de pe hartă. Deși autoritățile locale fac eforturi disperate să o reintroducă în circuitul turistic, planurile lor sunt zădărnicite de lipsa fondurilor.
Insula Șimianului este amplasată între apele Dunării, la aproximativ un kilometru în aval de municipiul Drobeta Turnu Severin. Unicitatea ei constă în faptul că aici, pe o suprafață de 368.318 metri pătrați, a fost strămutată, în perioada 1968-1971, cetatea bastion Ada-Kaleh, a cărei construcție a fost începută de austrieci în anul 1718, după pacea de la Karlowitz, în insula cu același nume, situată la cinci kilometri amonte de Hidrocentrala ,,Porțile de Fier I”.
În perioada anilor 1972-1982, în partea de vest a Insulei Șimianului, foarte aproape de zidurile cetății reconstituite, a funcționat un complex turistic care, din cauza trecerilor frauduloase a frontierei către Serbia, a fost închis
Primarul comunei Șimian, Constantin Trușcă, este de părere că, o dată cu această decizie aberantă a autorităților comuniste se încheie gloria turistică a locului unde ajungeau români și străini deopotrivă, atrași de mirifica grădină botanică care devenise insula și, mai ales, de catacombele cetății, identice cu cele din “paradisul pierdut” cum fusese cândva, în timpuri imemoriale, numită Ada-Kaleh, dispărută sub apele lacului de acumulare Porțile de Fier I.
“Acum insula este izolată, ne despart de ea 450 de metri de luciu de apă. Accesul este posibil numai cu barca. Administrația locală are în proprietate 29 de hectare de terenuri în insulă. Muzeul Regiunii Porțile de Fier, în jur de 18 hectare, iar Poliția de Frontieră, aproximativ 7 hectare. În ultimii 30 de ani, Insula Șimianului a dispărut parcă de pe hartă. Nimeni nu s-a mai interesat de soarta ei. E drept, au fost câteva tentative de reamenajare a zonei turistice de altădată, dar proiectele respective au fost pur electorale. Guvernanții au promis multe, dar totul s-a uitat. Asta în vreme ce cetatea Ada-Kaleh a început să intre în paragină”, a mărturisit cu durere și regret în glas primarul Constantin Trușcă.
Speranțele primarului că Insula Șimianului va deveni o destinație turistică s-au aprins când a descoperit, în anul 2007, că Ministerul Culturii și Cultelor a aprobat un Program de restaurare a monumentelor aflate în Insula Șimianului, în special a Cetății Ada-Kaleh, declarată sit istoric și inclusă în Lista patrimoniului național. A făcut câteva investigații și a constatat, cu mâhnire, că nu există bani.
“Primăria Șimian a făcut câteva demersuri. Rezultatul acestora s-a concretizat în accesarea unui fond european de 522.000 de euro pentru întocmirea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru îmbunătățirea infrastructurii turistice. Nouă ne-a revenit obligația să fundamentăm un Raport de mediu pentru PUZ Insula Șimianului. L-am aprobat. Acum Consiliul Județean Mehedinți va identifica surse pentru amenajare, ar trebui aproape 100 de milioane de lei pentru ca ceea ce există pe planșetele proiectanților să prindă viață”, a afirmat Trușcă.
Edilul comunei Șimian recunoaște că suma stabilită de specialiști este fabuloasă. Nu este sceptic, dar crede că vor mai trece ani mulți pe Dunăre pentru ca insula să devină o oază exotică inclusă pe traseele occidentalilor, și nu numai, plecați în croazieră pe fluviu.
Puțini dintre turiștii aflați pe navele de lux ale unor tour-operatori, în trecerea lor pe lângă Insula Șimianului, care întârzie cu binoclurile pe turnurile de veghe și crenelurile cetății-bastion, năpădite de verdeață, știu că aici se află mormântul lui Miskin Baba.
“Legenda spune că acesta era, pentru turcii care trăiau în Insula Ada-Kaleh, un sfânt de cucernică amintire, un Budha mahomedan, un personaj cu o mitologie fabuloasă. El ar fi fost ultimul prinț samanoid, din vechea dinastie de Uzbek, din Buhara. Această dinastie a samanoizilor a durat până în 1736, când, ultimul ei descendent, prințul al cărui mormânt se afla în insula Ada-Kaleh și a fost strămutat pe insula Șimian, a renunțat la tron și a plecat în lume pentru a-și găsi pacea sufletului. Se pare că prințul samanoid era foarte învățat.
În jurul palatului în care se născuse se găsesc 360 de moschei cu mormintele mai multor sfinți musulmani. În urma unui vis care l-a influențat puternic, prințul și-a luat rămas bun de la curte, de la învățați și prieteni, a împărțit cea mai mare parte a averii săracilor, a cerut să se întemeieze o altă dinastie a uzbecilor și a plecat după cum i se ceruse în vis în Insula Sfântă de la cataractele Dunării. Astfel, a ajuns la Belgrad, unde prin înțelepciunea lui a redat pacea și dreptatea oamenilor nemulțumiți de stăpânirea turcească”, povestește Trușcă.
El spune că, potrivit legendei, când a vrut să plece, însă, Miskin Baba nu a fost lăsat, dându-se poruncă să fie păzite toate cele 12 ieșiri ale cetății. Dar n-a trecut mult și paznicii celor 12 porți au declarat pașei că prințul a ieșit în același timp prin toate ieșirile, fără să aibă puterea de a-l împiedica.
“Atunci guvernatorul a înțeles că prințul era sfânt și l-a lăsat să-și urmeze drumul. De la Belgrad a sosit în Ada-Kaleh, devenind umilul Miskin Baba”, a încheiat povestirea Trușcă.
Descoperirile arheologilor din Insula Șimian ne arată — își continuă primarul Constantin Trușcă destăinuirea — că în această zonă existau urme omenești aparținând culturii Starcevo — Criș și culturii neolitice Turdaș — Vinca. De asemenea, aici au mai fost descoperite urme de locuire și morminte din faza târzie a Hallstattului și o așezare geto-dacică din secolele II — I i. Hr. În anul 1970 aici s-a descoperit un tezaur compus din 68 de monede de argint, 66 făcând parte din categoria imitațiilor monetare de tip Filip II, iar celelalte 2 monezi sunt drahme ale orașului Dyrrachium.
Insula Șimianului a devenit, totuși, un spațiu mirific unic în Europa. În ultimul timp, specialiștii au identificat aici peste 300 de specii de plante de interes conservativ și peste opt specii de păsări rare, protejate în Europa, printre acestea aflându-se egreta mică, stârcul cenușiu, cormoranul mic, fazanul și rața mare.
“O grădină botanică în miniatură, o valoare naturală care ar încânta turiștii cu potențialul ei. Dar Insula Șimianului trebuie scoasă din sălbăticie și redată civilizației. Lumea trebuie să se bucure de ea. Care va fi viitorul Insulei Șimianului și a cetății Ada-Kaleh e greu de presupus, mai ales că, în România, nu există deocamdată interes pentru comorile care ar putea să vindece omul de scepticism”, a concluzionat primarul comunei Șimian, Constantin Trușcă. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)
