„Fotografii cu Bucureștiul care îți taie răsuflarea”

„Fotografii cu Bucureștiul care îți taie răsuflarea” – un articol semidoct care cică promovează Capitala. De fapt, promovează un fotograf anume, iar textul însoțitor este doar de formă, nebazându-se pe măcar niște informații serioase. E ok să promovezi un fotograf dacă îți place, dar nu avea pretenția să scrii un articol global despre Capitală.Eventualii turiști care vor citi își vor crea așteptări false, deoarece informația prezentată este lacunară, eronată pe alocuri și unilaterală – prezintă doar aspecte plăcute, dar la modul ignorant. Pozele utilizate sunt HDR, ceea ce sporește și mai mult falsitatea demersului.

O să combat și eu câteva erori identificate de Bucuresti Realist:

– în 1459 Bucureștiul devine „Capitala” lui Vlad Țepeș, care se stabilește aici. Nu, Vlad Țepeș doar a menționat într-un hrisov cetatea București, atât. Nici vorbă de stabilire sau proclamarea vreunei capitale.
– dezvoltare „masivă” a orașului la final de secol 18 și început de secol 19. Adică înainte chiar și de fanarioți? Nu. Abia după 1866 (venirea lui Carol I) putem vorbi de civilizarea orașului, deci clar a doua parte a secolului 19.
– comunismul este rezumat doar la Casa Poporului și se zice că așa era numită pe vremea lui Ceușescu. Incorect, numele de proiect a fost Casa Republicii și a fost actul final al nebuniei comuniste. Mai este menționat Intercontinentalul, atât.
– explozia distracției în centrul vechi este atribuită perioadei de după căderea regimului comunism (implicit, referire la anii ’90). Fals, abia după 2009 putem vorbi de o renaștere a zonei.

Cam ăsta e Bucureștiul văzut de Elena Simionescu, autoarea, PR la Pixel77și Inky Deals. La descriere zice că ia cam în serios marketingul și social media și că se uită la super multe filme în timpul liber. Ați înțeles?

Pentru a oferi niște informații concise și corecte era necesară o cercetare minimă, chiar și pe net. Articolul pare luat de pe un site de referate pentru școala generală, iar Elena habar nu are să scrie.

E păcat că astfel de articole-eșec circulă mult între ignoranți, care cred absolut tot ce citesc.