În policlinicile de stat există cabinete unde nu se fac programări la consultații. Pentru că la naiba cu eficiența gestiunii persoanelor.
Contribuabilii la Casa Asigurărilor de Sănătate se-mbulzesc ca vitele cu două, chiar trei ore înainte de sosirea medicului, pentru a avea întâietate la consult. Inevitabil ies certuri absurde între pacienți (termenul de „bolnavi” mi se pare idiot), care devin foarte temperamentali când au impresia că le-o ia cineva în față.
Cel mai distractiv este, de exemplu, când aştepți ca boul două ore la uşa unui doctor care întârzie nepermis de mult, trece o asistentă pe culoar şi zice nonşalant multelor persoane înghesuite acolo:
– Domnul doctor nu vine, că e în concediu!
Zic: – Păi şi nu a binevoit să pună anunț pe uşă?
Zice asistenta: – Păi a pus săptămâna trecută, da’ a dispărut între timp.
Zic: – Şi nu a putut nimeni să pună alt anunț? Era uşor de făcut.
Asistenta, țâfnoasă: – Concediul domnului doctor e strict problema lui!
Just.
