Intru în policlinica Cobălcescu, urc la ultimul etaj și mă postez în fața cabinetului de psihiatrie. Eu știu că aștept să iau rețeta pentru bunică-miu, dar o femeie se oprește și mă întreabă ”Aoleu, dar nu ești cam tinerică?”. Îmi trage o privire plină de compătimire și pleacă. Se așează lângă mine un cuplu de bătrâni. Ea îi tot zice că va trebui să renunțe la dulciuri și carne. Sfatul medicului. ”Și croissantul? Cu înghețată, puțină frișcă și o cafeluță..Ăștia îmi iau bucuriile vieții. Ce dracu, Ano! Oricum nu mai trăiesc mult”




















