Cele peste 100 de proiecte rezidenţiale expuse la ediţia de tomnă a târgului imobiliar tIMOn n-au reuşit să fie prea atrăgătoare pentru public anul acesta. Numărul vizitatorilor târgului era redus sâmbătă, cea mai mare aglomeraţie fiind la standul la care ANL îşi prezenta, în premieră, oferta de locuinţe.
Şi asta în condiţiile în care mulţi dintre dezvoltatori au avut oferte speciale, cu reduceri de peste 5.000 de euro în unele cazuri.
Starea de spirit nu e, însă, cea mai potrivită, economia nu se mişcă încurajator decât pentru declaraţii politicianiste, iar modificarea programului Prima Casă – prin care se acordă credite doar în lei – a cam dat peste cap calculele multora dintre cei interesaţi.
Deşi BNR a redus dobânda de politică monetară, iar unele credite s-au ieftinit, mulţi dintre cei care păreau dispuşi să cumpere, nu se mai încadrează în punctajul cerut de bănci pentru eligibilitate.
Aşa că degeaba se fac reduceri, atâta vreme cât potenţialii cumpărători nu au banii necesari şi nici acces la finanţare.
Tot aşa se şi explică aproximativa aglomeraţie de la standul ANL, care a adus cu sine şi o serie de bănci – vreo şase – care să-şi prezinte oferta pentru apartamentele vândute de stat prin credit ipotecar. Dar oferta ANL e mai degrabă lipsă.
Deşi oficialii agenţiei au fost deschişi, şi au răspuns la orice întrebare, tocmai răspunsurile au fost problema. ANL vinde locuinţele închiriate celor care locuiesc în ele, iar aceştia nu au bani, în vreme ce – dacă ne referim la Bucureşti – cele din cartierul Henri Coandă, destinate vânzării prin credit sunt intangibile din cauza preţului.
Majoritatea au suprafeţe foarte mari, iar preţul lor e cuprins între 90.000 şi peste 120.000 de euro.
„În Bucureşti nu mai avem locuinţe libere pentru închiriat, şi din păcate cele aflate în construcţie la Henri Coandă au preţuri mari. Dar, dacă se vor înscrie multe persoane pe listele pentru închirieri putem să convingem guvernul să finanţeze construcţia unor blocuri noi destinate închirierii, iar apartamentele vor putea fi ulterior cumpărate de chiriaşi”, spune unul dintre oficialii ANL.
Ceilalţi expozanţi suferă de alte probleme. Cei cu care am vorbit susţin că e nu e cine ştie ce mişcare, dar că toamna e de obicei mai puţin animat decât primăvara. Cu alte cuvinte, iarna nu e ca vara…
„Deocamdată nimic la noi. Poate azi sau mâine să apară clienţi interesaţi de o vizionare, ceva. Oamenii vin, întreabă, de obicei sunt cupluri cu braţele pline de pliante, care doar sondează piaţa. Mai vedem ce se întâmplă”, descrie situaţia un reprezentant al unui mare dezvoltator din Bucureşti.
Evident, la târguri e greu de crezut că se vinde ceva, mai ales în situaţia actuală, chiar dacă unii nu obosesc în a lansa fantasmagorii, cu vânzări şi vizionări numeroase. Dar, dacă ar fi fost aglomeraţie, măcar interesul ar fi părut ridicat… Aşa însă… Poate am prins noi un interval mai nefericit, deşi am stat cam două ore prin târg.
