Despre marile invenţii s-a spus mai mereu că au apărut din greşeală. Nu-i tocmai aşa, dar există destule argumente ca această teorie să fie măcar parţial demnă de luat în seamă, mai ales că pe listă apar teflonul, penicilina, cuptorul cu microunde sau viagra.
E destul de greu să faci un clasament după importanţă, pentru că fiecare dintre aceste descoperiri a contribuit la îmbunătăţirea vieţii, fiecare în felul ei. Cert e însă faptul că actuala paradigmă ştiinţifică a experimentului (actuala, dar veche de câteva sute de ani, de la Francis Bacon încoace) aduce avantaje inclusiv – sau poate mai ales, mai ştii – prin efectele colaterale.
Penicilina
Este, poate, cea mai importantă „întâmplare din istoria medicinei”. A fost descoperită de bacteriologul scoţian Alexander Fleming în 1928. Întors din vacanţă acesta a observat pe unul dintre vasele sale de laborator (curăţat incorect) mucegaiul care a salvat viaţa a milioane de oameni de atunci încoace. Bine, nu chiar de atunci, pentru că Fleming nu a realizat potenţialul penicilinei şi abia 13 ani mai târziu, Howard Florey, Norman Heatley şi Andrew Moyer au oferit lumii şansa de a-şi vindeca infecţiile.
Anestezia
Sau soluţia anestetică, dacă vreţi, e încă subiect de dezbatere, dar apariţia sa datorată hazardului e greu de combătut. Eterul şi gazul ilariant (protoxidul de azot) erau utilizate ca droguri pe vremuri. Invenţia aparţine lui Crawford Long, William Morton, Charles Jackson şi Horace Wells şi se pare că ideea le-a venit după o petrecere în care ultimul a observat un individ aflat sub influenţa eterului care s-a rănit la picior şi continua să râdă, deoarece – spunea el – nu simţea durerea.
Viagra
E poate cea mai cunoscută eroare ştiinţifică. Pfizer intenţiona să creeze un medicament destinat tratării tensiunii ridicate şi a anginei pectorale. A rezultat, însă, cel mai cunoscut tratament pentru disfuncţiile erectile cunoscut până acum, iar compania a profitat din plin.
Zaharina
Îndulcitorul artificial a apărut la sfârşitul secolului 19, graţie igienei îndoielnice a cercetătorului Constantine Fahlberg. Acesta combina diverse substanţe şi odată ajuns acasă a descoperit în vreme ce lua masa că mâinile sale erau dulci şi transmiteau gustul mâncării. Evident, a reluat experimentul şi astfel a apărut îndulcitorul pentru diabetici.
Stimulatorul cardiac
Există datorită unui tranzistor montat aiurea. Wilson Greatbatch – inginer şi inventator american – căuta soluţii pentru a preveni blocarea inimii. Aşadar, nu era departe de idee. Dar, pacemaker-ul a apărut pentru că a montat un alt tranzistor decât trebuia la un oscilator care ar fi trebuit iniţial să înregistreze ritmul cardiac şi astfel aparatul său a început să trimită pulsaţii către inimă. Primul implant la om – după ani de experimente de laborator – s-a efectuat în 1960.
Velcro
Povestea apariţiei velcro-ului îl are în mijloc pe inginerul elveţian George De Mestral, un câine şi nişte scaieţi. De aici e simplu, nu? De Mestral a studiat modul în care scaieţii se prinseseră de blana animalului, a imitat soluţia cu nailon şi astfel a apărut velcro. Produsul nu a avut succes până când NASA nu l-a utilizat la costumele sale în anii ’60. Puma a fost primul producător de articole sportive care a implementat velcro, urmat la scurt timp de Adidas şi Reebook.
Superglue
Ca să rămânem aproximativ în domeniu, nici superlipiciul nu e rezultatul vreunul studiu dedicat. Nici pe departe. Aparţine unui angajat al Kodak, Harry Coover. Cianoacrilatul a fost descoperit de acesta în timpul celui de-al doilea război mondial, în timp ce încerca să construiască cătări pentru arme. Problema e ca produsul se lipea de orice. Abia la şase ani după război a realizat Coover ce descoperise şi astfel a apărut Superglue.
Teflonul
E haios când un material destinat refrigerării devine cel mai utilizat la ustensilele de bucătărie datorită rezistenţei la căldură şi a lipsei de aderenţă, nu-i aşa? Roy Plunkett, chimist la DuPont, a combinat tetrafluoretilena cu acid hidroloric în ideea că va realiza un refrigerator mai bun. Experimentul s-a soldat însă cu un fel de contrariu. Plunkett a răcit şi presurizat gazul rezultat în canistre, iar a doua zi nu a mai găsit nimic în ele. De fapt, nu a mai găsit gaz, pentru că acesta se depusese pe pereţii canistrelor în forma suprafeţei alunecoase pe care o cunoaştem de pe tigăi. Normal că prima utilizare a fost militară, teflonul fiind utilizat în artilerie, dar şi la celebrul Proiect Manhattan.
Cuptorul cu microunde
Banalul aparat de bucătărie e văr bun cu radarul. Sistemul de încălzire prin microunde a fost observat de cercetătorul Robert Spencer. Acesta inspecta un magnetron – aparat care furnizează energie radarelor – iar la plecare s-a trezit că ciocolata din buzunar i se topise. Aproximativ familiarizat cu microundele, Spencer a repetat testul cu porumb de floricele. Astfel, în 1945, s-a născut poate cel mai familiar aparat din bucătărie.
Culoarea mov (violet)
Ce s-ar fi făcut la alegerile din 2009 preşedintele actual al României şi de câte discuţii idioate legate de puterea ezoterică a violetului nu am fi scăpat fără întâmplătoarea descoperire a acestei culori în timpul unor experimente pentru identificarea unui tratament pentru malarie? William Perkin avea 18 ani şi era student la Londra în 1856, când imperiul britanic cucerea lumea şi se lupta din greu cu malaria în Asia de Sud-Est. Iar Perkin era convins că va putea descoperi chinina (scoarţă de copac sudamerican, singurul tratament al vremii) artificială. Combinaţiile sale de substanţe nu au tratat decât ochiul pentru că e atras de culoarea mov rezultată din îmbârligarea de substanţe. Iar englezul a renunţat la chimie şi a deschis o fabrică de produse violet (în special textile), care l-a îmbogăţit.
Cam acestea ar fi cele mai importante descoperiri din greşeală. Însă un rol al hazardului este pomenit şi în cazul dinamitei, fulgilor de cereale, acadelelor sau post it-urilor.
sursa-http://www.businesscover.ro/28-07-2013-inventii-din-greseala-cum-ne-a-imbunatatit-hazardul-viata/
