Asociaţia Producătorilor de Polistiren Expandat din România, ROMEPS, a demarat o campanie de conştientizare a consumatorilor privind calitatea polistirenului de pe piaţă, în condiţiile în care din datele asociaţiei 90% dintre lucrările de reabilitare termică ale blocurilor sunt realizate cu polistiren de calitate inferioară.
Pe datele ROMEPS, majoritatea izolărilor se fac cu polistiren inferior standardelor europene şi din punctul de vedere al densităţii – se recomanda EPS 80, dar se utilizează EPS 50 şi EPS 60 – dar şi din punctul de vedere al grosimii, care ar trebui să fie de minimum 15 cm şi nu de maximum zece cm, cât se foloseşte în prezent.
„Pentru lucrările de termoizolare, beneficiarii trebuie să ştie că toate standardele europene recomandă folosirea polistirenului EPS80, cu o grosime minimă de 10 cm. Din informaţiile noastre, în ultimii patru ani, 90% dintre lucrările de termoizolaţii s-au realizat cu polistiren de tip EPS60 sau chiar mai mic, materiale nerecomandate pentru această aplicaţie, fapt ce afectează consistent eficienţa lucrărilor”, spune Marin Cruţescu, directorul executiv al ROMEPS.
ROMEPS a demarat, începând cu 18 iunie, campania naţională “Citeşte eticheta!”, prin intermediul căruia încearcă să atragă atenţia asupra calităţii polistirenului şi a efectelor izolării cu materiale inferioare, de la desprinderea acestora de pe pereţi din cauza lipsi de rezistenţă, până la izolarea insuficientă şi prin urmare păstrarea costurilor ridicate cu încălzirea sau răcirea locuinţei.
„Cumpărătorii trebuie să ştie că termenul termosistem include toate materialele necesare realizării unui sistem de izolaţie exterioară. Denumirile de faţadă ventilată sau fără încărcare mecanică , indică tocmai faptul că produsul nu este recomandat de producători pentru destinaţia pe care i-o atribuie majoritatea beneficiarilor. Cifrele care se regăsesc în denumirea generică gen EPS 80 sau ABC 80 trebuie să fie identice cu cele din codul de produs şi implicit să indice caracteristicile de compresiune ale materialului”, precizează Cruţescu.
Din cauza scăderii numărului de lucrări de termoizolaţii, nivelul pieţei de polistiren în prima parte a anului s-a redus cu 20-25%.
Anul trecut piaţa de polistiren s-a cifrat în jurul a 3,5 milioane de metri cubi, cu o valoare aproximativă de 100 milioane de euro.
„Dacă lucrurile ar fi avut un parcurs firesc, nivelul pieţei în acest an ar fi trebuit să fie de minimum patru milioane de metri cubi. Din păcate, mult-trâmbiţatul program de termoizolare la nivel naţional nici nu a început. Este admirabil, dar lipseşte cu desăvârşire! Cele mai multe lucrări s-au înregistrat în Bucureşti, lucru vizibil cu ochiul liber. Astfel, s-a creat senzaţia că programul a început şi are anvergură. De fapt, la nivel naţional, nu s-a realizat mai nimic”, arată Cruţescu.
Potrivit acestuia, dacă s-ar fi reabilitat doar câte zece blocuri în fiecare dintre cele 100 de oraşe mari şi medii din România, în economie ar fi intrat 100 de milioane de milioane de euro. De asemenea, şeful asociaţiei producătorilor de polistiren susţine că fiecare milion de euro întrat în reabilitare produce în jur de 25 de locuri noi de muncă.
Asociaţia Producătorilor de Polistiren Expandat din România s-a înfiinţat în anul 2004, din 2011 activând sub denumirea ROMEPS. Din asociaţie fac parte deocamdată cinci mari producători, Arcon, Austrotherm, Isopor, Hirsch Porozell şi Swisspor care deţin aproximativ jumătate din piaţa de polistiren din România.
