Pe la jumătatea lunii ianuarie semnalam revenirea, în prim-planul pieţei de artă, a ACOAR (Asociaţia Comercianţilor de Opere de Artă din România). Asociaţia fusese înfiinţată în 2008 de actualul ministru secretar de stat Radu Boroianu, ca o extensie, în spaţiul românesc, a CINOA (Confederaţia Internaţională a Negustorilor de Opere de Artă). Precizare: CINOA este alcătuită din 5.000 de dealeri şi 32 de asociaţii din 22 de ţări şi urmăreşte, printre altele, facilitarea circulaţiei legitime a operelor de artă.
Prima acţiune publică a ACOAR în formula “resuscitată” (adică o nouă conducere şi formule punctuale de “mobilizare” a membrilor) a fost notificarea Inspectoratului General al Poliţiei Române şi a Ministerului Culturii, prin care li se cerea sprijinul concret în campania de “extirpare” a celor doua vicii majore ale comerţului cultural: 1) proliferarea falsurilor şi circulaţia lor nestingherită şi 2) perpetuarea necontabilizării şi nefiscalizării tranzacţiilor cu obiecte de artă.
Această iniţiativă a fost însă doar preambulul unei acţiuni cu adevărat importante a ACOAR, şi anume elaborarea unui proiect de hotărâre de guvern şi a unei legi pentru reglementarea pieţei de artă în România. Acest proiect, gândit ca o completare şi o corectare a Legii Patrimoniului, ar scoate comercianţii cu obiecte de artă din zona “bişniţarilor cu ştaif”, aşa cum încă sunt percepuţi la ora actuală, în spaţiul public.
Proiectul a fost în dezabaterea publică a comercianţilor de artă membri ai ACOAR, dar şi a specialiştilor din domenii conexe (Reţeaua Naţională a Muzeelor, Uniunea Artiştilor Plastici, Asociaţia Galeriilor de Artă Contemporană, Asociaţia Experţilor şi Evaluatorilor de Artă, Uniunea Profesiilor Liberale etc.). Luni 8 aprilie a avut loc Adunarea Generală Extraordinară a Membrilor Fondatori şi a Membrilor Activi ai ACOAR (cu excepţia principalului membru fondator, Radu Boroianu, care s-a retras, din motive de incompatibilitate), unde s-au adus ultimele retuşuri la Proiectul de lege şi normele tehnice privind reglementarea şi încurajarea pieţei de artă. Acestea a fost depuse, spre analiză şi aprobare, la Secretariatul General al Guvernului. Următoarea şedinţă a ACOAR va avea loc pe 22 aprilie.
Pe lângă scopul declarat de a reduce infracţionalitatea pe piaţa de artă, proiectul legii, ataşat metodologiei de reglementare, mai are două direcţii: pe de o parte încurajarea achiziţionării de opere de artă şi formarea unei clientele specifice, iar pe de altă parte stimularea mecenatului şi a investiţiei în artă. Astfel, articolul 1 al amintitului proiect de lege formulează tranşant următoarea prevedere, conformă cu legislaţiile europene: “Donațiile, sponsorizările sau mecenatele în obiecte de artă și de colecție către operatorii culturali sunt scutite de orice taxe. Similar, sunt scutite donațiile, sponsorizările sau mecenatele în bani către operatorii culturali, cu sarcina achiziționării de către aceștia de obiecte de artă sau de colecție pertinente programului lor cultural. De asemenea sunt scutite de orice taxe achizițiile de obiecte de artă și de colecție pe care cumpărătorul le acordă în împrumut muzeal, în cadrul aceluiași an fiscal, operatorilor culturali, pentru o perioadă de cel puțin 5 ani”.
Dacă o asemenea prevedere va deveni funcţională iar la aceasta se va adăuga art. 3 al aceluiaşi proiect de lege (“Cota de TVA pentru livrările de obiecte de artă românească sau europeană sau importul din state terțe este 9%…”), e posibil ca investitorii să privească obiectele de artă, dacă nu cu respect, măcar cu interes.
Sursă: FINANŢIŞTII
