Un candidat la ruleta destinului: ADRIAN GHENIE

Adrian Ghenie este un tânăr artist, produs al şcolii de la Cluj, pe care-l „monitorizez” din 2011, când una dintre lucrările sale, intitulată „Swimming Pool”, fusese vândută, la o licitaţie a Casei Phillips de Pury & Company, din New York, cu onorabila sumă de 22.500 de dolari. Un an mai târziu, în 2012, o altă lucrare a sa, intitulată “Pie Fight Study” (“Studiu pentru bătaia cu plăcintă”), participa la o licitaţie de caritate a casei pariziene Tajal, fiind estimată la 30.000-50.000 euro. Tabloul s-a vândut peste estimări (şi peste aşteptări), cu 52.764 euro. În aceeaşi perioadă, la Sotheby’s, New York, se vindea “Ţipătul” lui Edward Munch, cu 91,44 de milioane de euro  şi “Prometeul lui Brâncuşi cu 9,8 milioane, iar la Christie’s “FC 1” a lui Yves Klein cu 28 de milioane şi “Oranj, roşu, galben” a lui Mark Rothko, cu 66,9 milioane.

Apreciam atunci, din perspective poziţiei de start, că performanţa de 52.764 euro a lui Adrian Ghenie este mai importantă decât cele ale “coloşilor” amintiţi, pentru că aceştia se mişcau pe o platformă deja constituită, de milioane de euro, pe când Adrian Ghenie pornea aproape de la zero, fără greutatea unui prestigiu acumulat prin vânzări. Iar între zero şi unu este o distanţă mult mai mare decât între unu şi un milion, de pildă, având în vedere că e vorba de o diferenţă între nimic şi ceva…

 

Şi iată că, pe 12 februarie, în cadrul licitaţiei de artă contemporană organizată de Sotheby’s, asistăm la un salt ce ar părea inexplicabil dacă am face abstracţie de contextul şi dinamica prezenţei lui Adrian Ghenie în zonele care contează. Adică faptul că lucrările lui au fost expuse, în acest timp, la Liverpool Biennale (2008), Prague Biennale (2009), Kunsthalle Budapest (2012), San Francisco Museum of Modern Art (2012), Palazzo Strozzi, Florenţa (2012), Museum of Contemporary Art, Denver (2012). Adrian Ghenie este prezentat (şi reprezentat) de galeriile Plan B (Cluj-Napoca/ Berlin), Tim Van Laere Gallery (Antwerp), Haunch of Venison (Londra), Mihai Nicodim Gallery (Los Angeles), Pace Gallery (New York).

 

În final, lucrarea sa, “Dr. Mengele 2”, a fost adjudecată la Sotheby’s cu 140.747 euro, de peste trei ori mai mult decât estimarea (35.000-45.000 euro). Potrivit clasamentului realizat de Art+Auction, Ghenie se afla, încă din iunie anul trecut, printre cei mai căutați 50 de artiști contemporani pe piața internațională a acestui curent. Opera sa e prezentă în colecții importante ale lumii, precum San Francisco Museum of Modern Art, SMAK Ghent, UCLA’s Hammer Museum și L.A. MOCA, iar picturile sale se află printre preferatele magnatului francez François Pinault.

 

Prin succesul de la Sotheby’s, Adrian Ghenie îi egalează pe mai vârstnicii pictori transilvani Adrian Maniu şi Michael Lassel, a căror cotă internaţională de piaţă se situează aproximativ la nivelul preţului de adjudecare a lucrării “Dr. Mengele 2”.

 

„Swimming Pool”, “Pie Fight Study” şi “Dr. Mengele 2”

 

Reiau aici o observatie pe care o făceam în 2011 şi o repetam anul trecut: în timp ce la Bucureşti piaţa de artă se învârte în jurul numelor grele, de patrimoniu, tinerii artişti din Transilvania culeg primele roade ale creaţiei de artă contemporană, în străinătate. Nu toţi, bineînţeles, doar cei mai responsabili pentru arta lor şi cei mai motivaţi să-şi consacre identitatea. Adrian Ghenie este exponenţial, în acest sens, atât prin puternica sa voinţă de afirmare, cât şi prin spiritul de breaslă, care lipseşte cu desăvârşire în Capitală (Ghenie este unul dintre cei care au pus umărul la reconvertirea unui spaţiu industrial abandonat, Fabrica de Pensule de la Cluj, într-un centru de manifestare a artei contemporane).

 

Generaţia “noului val” de la Cluj (Mircea Cantor, Mircea Suciu, Şerban Savu, Marius Bercea, Ciprian Mureșan şi Adrian Ghenie) nu e nici numeroasă, nici egală valoric. Este doar începutul constituirii acelei mase critice care ar putea readuce arta românească în competiţia europeană. Adrian Ghenie este norocosul care a căzut cu “tronc” marilor rechini ai pieţei de artă, în căutare de “carne” tânără. Poate fi şi un câştigător la ruleta destinului, dar asta rămâne de văzut. Deocamdată este o vedetă.

 

Sursă: FINANŢIŞTII