Întâlnim deseori expresia “Evul Mediu întunecat” sau ”Dark Ages” în engleză. Această perioadă din istoria Europei este asociată cu lipsa de civilizație, barbaria și fanatismul religios. Dar acestea nu sunt decât niște prejudecăți față de această perioadă. Evul Mediu nu a fost în nici un caz o perioadă întunecată din istoria continentului nostru sau un opus al antichității civilizate.
Petre Țuțea, Unul dintre cei mai mari filozofi români, spunea că ”apogeul Europei nu e la Atena, ci în Evul Mediu, când Dumnezeu umbla din casă în casă”. Nu privesc epoca medievală ca pe un timp ideal, dar nici nu trebuie privit ca un capitol sinistru din istorie. Petre Țuțea se referea la faptul că europenii au atins apogeul spiritual în Evul Mediu, când credința era mult mai importantă în viața oamenilor decât este astăzi. Iar planul spiritual e cu mult deasupra lumii materialiste în care trăim în prezent.
Dacă luăm ca exemplu doar catedralele gotice, romanice și bizantine, cetățiile și castelele, ne dăm seama că ridicarea acestora necesita cunoștiințe avansate de arhitectură. Ele sunt și astăzi în picioare, după atâtea războaie și dezastre naturale și constituie niște opere de artă valoroase pentru patrimoniul european. Sunt cu mult superioare arhitecturii grecești și romane. Puteau astfel de lucrări să fie făcute într-o epocă a barbariei?
Primele universități apar în secolul 11 în Italia și se răspândesc în întreaga Europă în următoarele secole. Deși universitățile de astăzi sunt foarte diferite, originea acestor instituții se află în lumea medievală. Iar o universitate este un centru de cultură, deci existența lor indică o cultură bogată a epocii respective. Și într-adevăr au avut loc progrese în domeniul literaturii, al artei, arhitecturii, muzicii, educației, etc. Renașterea își are originea tot în cultura medievală, deși se inspiră din operele lumii antice, acestea nu ar fi putut ajunge la artiștii și filozofii renașterii dacă nu ar fi fost copiate pe durata a sute de ani de către călugării creștini. Dar astăzi mulți cred că aceștia detestau scrierile antice, care erau păgâne. Dacă le-ar fi detestat așa de mult, puteau să nu le copieze, căci timp de secole călugării erau singurii oameni literați.
Evul Mediu timpuriu a însemnat o perioadă de decadență a civilizației din punct de vedere material, dar un progres al ei din punct de vedere spiritual. Însă după un timp popoarele europene vor cunoaște din nou o dezvoltare materială puternică. Dar chiar și în această epocă se producea cultură, să nu uităm de Imperiul Bizantin și de toate realizările sale, acesta find doar un exemplu. Apoi trebuie menționat și faptul că bazele arhivelor au fost puse de călugări, care atunci au orgnizat primele arhive ale mănăstirilor, mai târziu arhivele Vaticanului vor fi organizate după modelul acestora.
Cât despre religie, omul modern are impresia că epoca medievală era dominată de crime comise de inchiziție. Dar apogeul activității acestui tribunal religios a fost doar după apariția religilor protestante, în plină Renaștere. Să nu uităm nici faptul că inchiziția acționa doar în țările catolice, în răsăritul ortodox nu avem astfel de instituții. Aceasta a apărut doar la sfârșitul sec. 12, după ce oamenii de sute de ani își duceau viața după principii creștine. Deci teoriile conform cărora credința era menținută cu forța sunt false.
Pentru societatea noastră de astăzi, obiușnuită cu egalitatea și liberatea, Evul Mediu pare o epocă groaznică. Dar asta doar dacă judecăm lucrurile raportându-ne la mentalitatea actuală, în concepția omului medieval ierarhia și supunerea făceau parte din existența umană. Probabil în viitor și societatea noastră va fi văzută ca una înapoiată. Toate valorile pe care le prețuim în lumea prezentă nu existau pentru oamenii din acea perioadă.
Epoca medievală era o perioadă plină de războaie, boli, dominată de un stil de viață dur și greu și plină de moarte. Dar în ciuda acestora, oamenii erau mai apropiați de Dumnezeu decât suntem noi astăzi și mai uniți. În ciuda conflictelor și epidemiilor omul medieval producea cultură și ne-a lăsat o moștenire care ne influențează viața mai mult decât am crede. Deci trebuie să ne punem cu toții întrebarea: Cât de întunecat era Evul Mediu?
Sursă: Frontpress.ro
Autor: Gheorghe Haiduc
