Chiriaşii clădirilor de birouri cu certificare verde, situate în oraşele din afara Bucureştiului, ar putea economisi până la 500.000 euro anual, în timp ce proprietarii aceloraşi clădiri ar beneficia de o optimizare semnificativă a costurilor, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă imobiliară Colliers International Romania.
Swan Office and Technology Park este una dintre clădirile verzi din Bucureşti
Directivele recente ale Uniunii Europeane legate de sustenabilitate şi eficienţă energetică au condus la adoptarea la nivel european a unor stimultente locale pentru clădirile verzi. Astfel, anul trecut, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a adoptat reducerea până la un minim de 0,25% a taxei pe proprietate pentru companiile care au în portofoliu clădiri aflate în clasa de performanţă energetică A şi care deţin o certificare oficială recunoscută la nivel mondial ca verde.
Studiul, realizat de echipa de Property Management împreună cu divizia de Research a Colliers International Romania, indică faptul că în cazul în care toate clădirile de clasa A ar avea certificare verde chiriaşii ar putea economisi până la jumătate de milion de euro anual, pe oraş, ca urmare a diminuării drastice a service charge-ului datorat proprietarilor. Suma reprezintă echivalentul valoric a circa 100 salarii anuale medii pe oraş.
„Cluj-Napoca a fost primul municipiu din România care a adoptat măsuri concrete de încurajare a dezvoltării sustenabile,oferind un exemplu pozitiv la nivelul întregii ţări şi atrăgând atenţia asupra nevoii de politici guvernamentale care să stimuleze eficienţa energetică şi dezvoltarea de clădiri verzi. Clădirile verzi prezintă o serie de avantaje atât pentru chiriaşi – costuri mai mici cu utilităţile, un mediu de lucru mai sănătos şi mai productiv, imagine corporativă îmbunătăţită, cât şi pentru proprietari – posibilitatea de a încasa chirii mai mari, o valoare mai mare a clădirii pe piaţă, rate de ocupare ridicată şi promovare gratuită”, spune Ştefania Baldovinescu, director al departamentului de Property Management din cadrul Colliers International Romania.
Nivelul taxei pe proprietate este stabilit de către fiecare consiliu local, la valori cuprinse între 0,25% şi 1,5% din valoarea de inventar a clădirii. Pentru a analiza impactul unei eventuale reduceri a taxei pe proprietate în principalele hub-uri de business din România, studiul porneşte de la exemplul oferit de Cluj-Napoca.
În practică, în cazul unei proprietăţi închiriate, costurile cu taxa pe proprietate se reflectă în service charge-ul plătit de fiecare chiriaş proporţional cu suprafaţa închiriată, alături de utilităţi, comosion de administrare sau asigurări. Pentru clădirile de birouri, ponderea medie a taxei pe proprietate în service charge este cuprinsă între 35% – 50%.
Costuri cu impozitele. Sursa: Colliers InternationalÎn cazul municipiului Cluj Napoca, luând în calcul stocul total de clădiri de birouri de clasa A (46.000 mp ) şi o rată de neocupare de 10%, chiriaşii plătesc anual o sumă de peste 600.000 de euro pentru taxa pe proprietate. Potrivit noii măsuri adoptate de Consiliul Local, începând din 2013, taxa va scădea până la un minim de 0,25% pentru clădirile verzi. La nivelul întregului oraş, dacă toate clădirile ar avea certificare verde, această nouă măsură se traduce prin economii egale cu 108 salarii medii anuale.
În ce priveşte proprietarii, o taxă pe proprietate mai mică se traduce direct într-o valoare mult diminuată a service charge-ului, sporind astfel atractivitatea clădirii în faţa chiriaşilor, concomitent cu reducerea efectivă a costurilor cu spaţiile vacante şi îmbunătăţirea cash-flow-ului.
Economii pentru clădirile verzi. Sursa: Colliers InternationalCa un alt exemplu, proprietarul unei clădiri de birouri cu o valoare de 20 milioane euro, situată în Cluj Napoca, economiseşte anual circa 130.000 de euro, dacă imobilul obţine o certificare LEED, BREEAM sau DGNB. Acestor beneficii li se adaugă costuri operaţionale mai mici, ceea ce conduce în timp la competititivitate ridicată, o rată de ocupare mai mare şi o valoare de piaţă sporită.
Încurajaţi de exemplul Cluj-Napoca, mulţi profesionişti din piaţa imobiliară, inclusiv dezvoltatori, investitori şi organizaţii non-guvernamentale, susţin că o astfel de iniţiativă publică ar ajuta afacerile locale să rămână competitive şi să performeze, în contextul în care cresc standardele privind eficienţa energetică şi construcţia de clădiri verzi la nivel european şi global.
