Un exemplu de toleranţă maghiară la Universitatea din Cluj

În anul 1909 la Universitatea din Cluj singura limbă de predare era maghiara. Dar limba română nu era acceptată nici în pauze. Valer Pop (viitor ministru în România Mare) povesteşte în memoriile sale că în toamna acestui an fratele episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, Ştefan Hossu a fost apostrofat de un student maghiar pe motiv că citea un ziar românesc pe holul universităţii. Maghiarul i-a smuls ziarul din mână şi i l-a rupt, Ştefan Hossu n-a stat degeaba şi l-a pălmuit. Românii, în minoritate, abia au reuşit să-l scape pe Ştefan Hossu de furia ungurilor prezenţi.

Chestia nu putea rămâne fără urmări, aşa că studenţii români s-au organizat şi a doua zi au umplut amfiteatrul, iar în pauză toţi au scos din buzunare ziare româneşti şi au început să le citească. Maghiarii au încercat să îi scoată cu forţa din universitate, însă pentru că românii erau mult prea mulţi, nu au avut curajul să treacă la măsuri fizice, rezumându-se la strigăte şi înjurături. Conflictul a fost aplanat de rectorul universităţii care a anunţat că orice intoleranţă sau provocare va fi sancţionată cu exmatricularea tuturor vinovaţilor. Dar nici un ungur nu a mai avut curajul să se lege de vreun român că citea ziare româneşti în public.