Studiul „România în următorii 20 de ani – Dubla perspectivă a liderilor de azi şi de mâine”, adresat de compania de consultanţă Roland Berger top managementului celor mai mari companii din Romania (liderii de azi), precum şi studenţilor români care studiază la universităţi de top din ţară şi de peste hotare (liderii de maine) arată încredere în supravieţuirea pe termen lung a Uniunii Europene (100% dintre respondenţi) şi a monedei unice (90% dintre cei intervievaţi). 79% dintre studenţi cred ca UE îşi va păstra sau creste influenţa în lume, (65% dintre manageri cred acelaşi lucru).
O majoritate clară (aproape 80%) atât a studenţilor cât şi a managerilor văd o Uniune Europeană mai integrată până în anul 2032, iar un pic peste jumătate (56% dintre manageri şi 55% dintre studenţi) cred că Uniunea va câştiga noi membri. Structurile internaţionale ca UE, NATO şi FMI vor continuă să influenţeze evoluţiile din România în următorii 20 de ani.
În plus, 83% dintre manageri şi 80% dintre studenţi cred că România va adopta între timp monedă unică. Per ansamblu, atât managerii respondenţi (73%) cât şi studenţii români (75%) cred că ţara noastră va câştiga influenţa în UE până în anul 2032.
În mod interesant însă, întrebaţi ce ţară va avea cea mai mare influenţa asupra României în următorii 20 de ani, studenţii au indicat în marea majoritate a lor SUA, urmată de Germania, în timp ce pentru manageri Germania a fost de departe pe primul loc.
O analiză SWOT
Globalizarea şi avansul pieţelor emergente sunt principalele tendinţe globale care vor afecta România în următorii 20 de ani, pentru 63% dintre manageri şi 71% dintre studenţi. Inovaţia şi schimbările tehnologice ocupă locul 2 în top, în timp ce insuficienţă resurselor nu este creditată cu un impact prea mare asupra ţării noastre. În ceea ce priveşte principalele provocări ale României până în anul 2032, atât managerii cât şi studenţii clasează corupţia şi ineficienţa sectorul public în top, aspecte urmate îndeaproape de lipsă infrastructurii.
Studenţii sunt însă preocupaţi într-o mai mare măsură decât managerii (58% faţă de 47%) de ineficienţa sistemelor publice de educaţie, sănătate, etc. a reflectându-se astfel o viziune a lor pe termen mai lung. Dacă problemele tind să fie aceleaşi atât pentru manageri cât şi pentru studenţi, subiectul asupra căruia părerile lor păr ireconciliabile este reprezentat de rolul guvernului în depăşirea acestor obstacole. Astfel, dacă 72% dintre executivi vor o implicare mai mică a guvernului în dezvoltarea României în următorii 20 de ani, 55% dintre studenţi îşi doresc, din contra, un rol mai activ al acestuia.
În ceea ce priveşte sectoarele cu cel mai mare potenţial să dezvolte un avantaj competitiv în următorii 20 de ani, agricultura şi IT-ul sunt percepute atât de către studenţi cât şi de manageri că având cel mai mare potenţial de creştere în următoarele două decenii. Ele sunt urmate de sectorul energiei şi al producţiei de bunuri de consum.
La polul opus, serviciile financiare sunt considerate o sursă improbabilă de avantaje competitive. În plus, sectorul telecomunicaţiilor este perceput că unul competitiv azi, aşadar cu un potenţial doar limitat în viitor. În mod interesant, managerii percep turismul că un sector cu mare potenţial, însă studenţii sunt sceptici în acest sens, plasându-l în partea de jos a clasamentului.
Din punct de vedere al gradului de valoare adăugată pe care România îl poate produce la nivel internaţional, dacă managerii văd România mai ales că un hub low-cost cu avantaje competitive în zone cu valoare adăugată mică, ţinerii studenţi cred însă în potenţialul de inovare al ţării noastre şi în crearea de valoare adăugată mare. Astfel, majoritatea managerilor din România (84%) estimează că potenţialul României în următorii 20 de ani rămâne în zonă avantajului de cost, părerile fiind împărţite însă în între exploatarea lui mai ales în sectorul industriei sau al serviciilor.
Studenţii cred în inovaţie atât în industrie cât şi în servicii, balanţa înclinând însă uşor către crearea unor centre de inovaţie industriale, mai degrabă decât oferirea de servicii inovatoare. Măsuri şi obiective România este percepută că o destinaţie de afaceri cu o importantă în creştere: 58% dintre managerii respondenţi consideră ţara noastră că o zonă geografică “importantă” şi “foarte importantă” de afaceri pentru companiile lor la nivel internaţional astăzi, în creştere faţă de 51% acum 10 ani şi mai puţin decât nivelul de 63% anticipat pentru anul 2032.
Managerii tind să fie extrem de optimişti în ceea ce priveşte evoluţia afacerilor lor: deşi provin dintr-o gamă largă de activităţi economice, cea mai mare parte dintre ei cred că propriul sector va avea o performanţă mai bună şi decât media creşterii economice din România şi decât media europeană de creştere a sectorului. Factorii principali de creştere menţionaţi au fost investiţiile staine, crearea de infrastructura şi creşterea venitului disponibil Managerii şi studenţii sunt de acord în general că îmbunătăţirea infrastructurii şi creşterea eficienţei administraţiei publice reprezintă principalele măsuri de stimulare a dezvoltării României.
Studenţii sunt însă mult mai preocupaţi de acţiunile pe termen lung, precum stimularea educaţiei, diseminarea know-howului şi activităţile de CSR (reponsabilitate socială corporativă). Managerii sunt încă pragmatici, printre priorităţi numărându-se mai degrabă îmbunătăţirea cadrului fiscal, legal şi de reglementare şi atragerea de investiţii decât stimularea inovaţiei, văzută atât de importantă de către tineri.
Per ansamblu, convergenţă reală cu ţările UE, atât în ceea ce priveşte PIB per căpiţă cât şi ceea ce priveşte standardele de viaţă este principalul obiectiv perceput pentru România în următorii 20 de ani. Dezvoltarea infrastructurii şi eliminarea corupţiei au fost alte menţiuni frecvenţe, alături de competitivitatea în educaţie şi obţinerea independenţei energetice.
„Ceea ce ne-a surprins mai ales a fost maturitatea şi optimismul răspunsurilor atât din partea managerilor cât mai ales a studenţilor, ale căror opinii au fost de cele mai multe ori aliniate cu cele ale executivilor din România, însă marcate de o viziune pe termen mai lung. Fără doar şi poate entuziasmul vârstei îşi are rolul sau, însă sperăm că toate aceste speranţe şi aspiraţii ale lor să devină realitate şi ei să devină liderii de mâine ai unei Românii prospere, competitive şi inovatoare în următorii 20 de ani, concluzionează Codruţ Păscu, Managing Partner al Roland Berger Strategy Consultants România. „Intenţia noastră cu acest studiu a fost de a încerca plasarea în agendă publică a ideii că avem nevoie de planificare pe termen lung şi de o serie de eforturi concertate către stabilirea unei platforme minime de strategie pe termen lung la care să subscrie toţi factorii politici şi economici.”
[foto: www.freedigitalphotos.net]
sursa-http://www.businesscover.ro/14-12-2012-romania-peste-20-de-ani/
