Victor Suvorov susţine că Stalin se pregătea să atace pe un front de la Baltica la Marea Neagră, iar atacul lui Hitler din 22 iunie 1941 nu a fost altceva decât o lovitură grăbită de prevenire a tăvălugului sovietic ce se pregătea să pornească spre Atlantic.
În sprijinul raţionamentului său, Victor Suvorov aduce o prezentare extrem de detaliată a dispozitivului militar sovietic de la graniţa cu Germania nazistă şi cea cu România. Cifrele exacte şi denumirile unităţilor le găsiţi în cărţile lui Suvorov. Dar sunt confirmate aceste afirmaţii din alte surse?
Istoricul român Petre Opriş a verificat în arhivele militare ce ştiau românii şi germanii despre dispunerea trupelor sovietice (în „Omagiu istoricului Dan Berindei”, Focşani, 2001, p. 415-425). Informaţiile din rapoartele militare româneşti au rezultat în urma spionajului, iar datele nu au cum să coincidă perfect cu cele prezentate de Victor Suvorov (care nu prea citează surse exacte în sprijinul afirmaţiilor sale).
Chiar şi aşa, spionajul românesc a stabilit în vara anului 1941 că în Bucovina, pe Prut şi la Marea Neagră sovieticii aduseseră între 20 şi 24 divizii de infanterie (dintre care cel puţin 5 divizii de infanterie motorizată), 2-4 divizii de cavalerie şi 6-7 brigăzi motomecanizate. Pe Nistru se găseau încă 4 divizii de infanterie, 4 divizii de cavalerie şi cinci brigăzi motomecanizate. Informaţiile obţinute de spionii armatei române coincid cu datele prezentate de Victor Suvorov. Doar deschiderea arhivelor armatei sovietice ar putea tranşa definitiv chestiunea.
O concluzie a spionajului militar german prezent pe Prut din 7 iunie 1941: „Această concentrare de trupe rapide dă posibilitatea ruşilor în orice moment să treacă la ofensivă pentru a pătrunde în Moldova. După cadrul general şi rapiditatea execuţiei măsurilor ruseşti trebuie contat că armata rusă poate fi gata pentru ofensivă către sfârşitul lunii iunie”. Victor Suvorov afirmă că Stalin dorea să declanşeze atacul în prima duminică a lunii iulie 1941, doar că Hitler i-a luat-o înainte.