Spaţiile comerciale nu fac opinie separată faţă de celelalte sectoare din imobiliare, şi aici clientul e stăpân. Clientul care are lichidităţi, mai corect spus. Orice negustor cu rezerve financiare şi dispoziţie în ceea ce priveşte extinderea, o poate face mai ieftin decât anii trecuţi, costurile fiind în scădere. Chiriile s-au micsorat cu 8% în prima jumătate a anului, conform unui studiu al consultantului Darian.
Problema e că negustorii despre care vorbeam nu prea există, micii comercianţi fiind aproape sufocaţi – în special în marile oraşe – de ofensiva reţelelor marilor retaileri care profită şi ei de ieftinirea spaţiilor, dar şi de cea a terenurilor – în cazul în care preferă să-şi construiască singuri cutia de metal în care îşi vor vinde produsele.
„Alături de magazinul meu e un fost sediu de bancă. G0l acum. Am vorbit cu proprietarul, m-ar interesa să măresc spaţiul de vânzare, dar cum naiba să mă decid să risc nişte mii de euro pe lună? Ce garanţie am că voi reuşi să vând, că dacă mă uit la vânzări, rare sunt lunile în care merge cu adevărat bine. În rest supravieţuim şi noi şi cei care cumpără. Mai ales că eu n-am forţa de negociere cu distribuitorii pe care o au lanţurile de magazine. Trebuie să accept ce mi se oferă, mai ales dacă e un produs care se cere pe piaţă…”, spune Adrian Marin, proprietarul a două mici magazine de cartier, unul în Militari, celălalt în Colentina.
Nu-i vreo noutate faptul că micile afaceri de comerţ sunt terminate rând pe rând de extinderea marilor retaileri. Prea puţini reuşesc să reziste, şi majoritatea o fac apelând la „metode specifice”, adică la evaziune, contrabandă etc. Homo homini lupus, ca întotdeauna.
Singura şansă a celor mici şi medii (mai ales a celor medii) e să devină suficient de profitabili şi să aibă magazine în zone căutate pentru a intra în atenţia lanţurilor de retail care să-i cumpere. Asta nu ajută clientul (în caz că e mai tradiţionalist), dar face bine la buzunarul micului afacerist şi până la urmă şi economiei pentru că e de aşteptat ca o parte dintre banii încasaţi să se întoarcă într-o altă afacere. Asta dacă nu se consumă prin Caraibe, la Saint Tropez sau Mamaia., după buzunar şi gusturi.
Evoluţia chiriilor
E descendentă, aşa cum era şi de aşteptat. Preţul mediu de închiriere a spaţiilor comerciale în primul semestru din acest an a fost în scădere cu circa 8% faţă de prima jumătate a anului trecut, conform analizei realizate de compania de consultanţă pentru evaluare Darian.
Evoluţie preţuri şi chirii pentru spaţii comerciale. Sursa Darian.În ceea ce priveşte spaţiile comerciale atragerea chiriaşilor se face greu, cu stimulente precum chirii în trepte, chirii procentuale din vânzări, amenajări pe cheltuiala proprietarului, ajungând de multe ori până la un număr de chirii gratuite la începutul derulării contractului.
„Tendinţa înregistrată la începutul acestui an a fost aceea de mutare a investitorilor de pe arterele comerciale principale către centrele comerciale, acolo unde chiria ajunge de cele mai multe ori şi la jumătate din cea a arterelor comerciale principale”, susţine Adrian Crivii, preşedintele Darian.
În Bucureşti, chiriile trec printr-un proces de stabilizare şi consolidare. Chiriile pentru spaţiile comerciale premium din Capitală se situează între 40 şi 50 euro/mp/lună, uneori ajungând chiar şi la 65 euro/mp/lună pentru spaţiile cu un vad deosebit. Aceste chirii se solicită însă pentru spaţiile comerciale mici, de până în 100 mp.
Tendinţa e, însă, clară. Retailerii, indiferent de specific, se îndreaptă către malluri, unde costurile sunt mai mici, iar traficul mai mare. Cel puţin în mallurile de calitate. Spaţiile stradale sunt mai scumpe, deşi teoretic nu implică costuri de atragere a clienţilor, traficul pietonal fiind de regulă suficient. În teorie, pentru că în realitate o arteră precum Calea Victoriei, de exemplu, nu asigură deloc vad, fiind extrem de circulată de maşini şi foarte puţin de pietoni.
Ce urmează e greu de spus, dar doar până la un punct. Atâta vreme cât puterea de cumpărare va fi redusă nimeni nu va putea să vorbească despre o revenire a pieţei. Ba din contră, mai ales că Reuters scrie din nou despre o potenţială retragere din România a Carrefour, care ar putea fi înlocuit de Tesco, Wall Mart sau de extinderea Auchan tentat să preia unităţile Carrefour şi aflat oricum în ofensivă pe piaţa românească unde deţine deocamdată zece hypermarket-uri.
Şi poate ar fi normal pentru Carrefour să-şi ia catrafusele şi să plece. Are aceleaşi vânzări din 2008 cu un număr dublu de magazine. De altfel, francezii iau în calcul, se pare, şi ieşirea din ţări care stau mult mai bine decât România, precum Polonia şi Turcia.
