Bucureştiul vechi pare a deveni o victimă în numele fluidizării traficului. O iniţiativă a autorităţilor locale prevede construcţia de pasaje auto, o parcare, ba chiar şi un mall în piaţa Charles de Gaulle, iar lucrările vor distruge zona istorică formată de cele trei bulevarde care se întâlnesc în zonă, Aviatorilor, Kiseleff şi Constantin Prezan. Cum nu sunt bani investiţia se va face în parteneriat public privat, în care alături de primărie Capitalei se vehiculează numele Romstrade, firma afaceristului Nelu Iordache.
Aşa ar arăta bulevardul Aviatorilor daca pasajele către parcarea subterană şi mall se vor construi
Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România se opune însă acestei investiţii, iar reprezentanţii OAR Bucureşti spun că lucrările nu iau în calcul istoria şi arhitectura bulevardelor, dar mai ales încurajează traficul auto rapid din Nord spre centrul Capitalei, aducând oraşul cu zeci de ani în urmă comparativ cu alte capitale europene, unde edilii au dezvoltat şosele de centură pentru a fluidiza traficul şi a proteja centrele istorice.
„Această zonă riscă să intre din patrimoniul bucureştenilor în patrimoniul automobiliştilor”, spune Mircea Ochinciuc, preşedintele OAR Bucureşti, Mircea
Lucrările presupun construirea unor rampe de intrare a maşinilor în pasaje cu lungimea de 400 m fiecare. Pe toate cele trei bulevarde se vor construi rampe de intrare şi ieşire (două pe ambele sensuri), cumulând un total de un aproape cinci kilometri. Proiectul este legat de construcţia parcării subterane de la Charles de Gaulle, căreia i se va alătura un mall subteran de 8.000 mp. Acesta necesită, conform proiectului, o arie de câteva mii de metrii pătraţi de trepte de acces în subteran, chiar la intrarea în Herăstrău pe la Charles de Gaulle.
„Problema arhitecţilor şi a istoricilor nu este nici parcarea şi nici mall-ul subteran, acestea neavând încă avizul comusiei de la MDRT, ci faptul că se construiesc aceste pasaje care, pe lângă efectul profund distructiv, nici măcar nu sunt necesare. Cu toate acestea menţionăm că nu există lucrare subterană fără efecte la suprafaţă. Există spaţii la Charles de Gaulle unde înălţimea elementelor vizibile din suprateran vor ajunge şi la patru metri”, continuă Mircea Ochinciuc.
OAR Bucureşti a realizat un amplu studiu istoric pentru a demonstra faptul că bulevardele Aviatorilor, Kiseleff şi Prezan se constituie într-un ansamblu istoric clasa A, de importanţă naţională. Aceste bulevarde au fost declarate în trecut zonă protejată, însă prevederile legale în legătură cu ceea ce presupune o zonă protejată sunt extrem de vagi.
Cum ar arăta un pasaj pe bulevardul Kiseleff
Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a declinat, în perioada guvernării PDL, clasarea şi a acordat aviz favorabil construirii pasajelor, invocând ca motiv faptul că această clasare ar îngreuna accesul companiilor care administrează reţele de apă şi electrică. Inexact, spun arhitecţii, întrucât legea stipulează clar că acest tip de intervenţii au un regim special şi că se pot desfăşura în condiţii normale chiar şi pe un bulevard clasat ca monument istoric.
„Nu este decât o dezinformare, o înşiruire de afirmaţii care dovedesc incompetenţă şi necunoaşterea legilor, un text nedemn pentru o instituţie care are misiunea de a apăra patrimoniul cultural al României”, arată Ochinciuc. „Nici nu mai vorbesc despre faptul că aceste lucrări vor tranforma zona de nord într-un uriaş şantier timp de mai mulţi ani, iar la finalul lucrărilor valoarea imobiliară a proprietăţilor din această zonă va fi profund afectată” adaugă acesta.
Proiectul pasajului subteran pe Bulevardul Aviatorilor se află la a doua tentativă de aprobare. El a mai apărut în anul 2007 în aceeaşi asociere cu parcajul subteran din Piaţa Charles de Gaulle însă a fost eliminat, avizându-se favorabil şi aprobându-se doar proiectul parcajului subteran (PUZ Parcaj subteran Piaţa Charles de Gaulle, H.C.G.M.B. nr.319/2009).
„Motivarea apariţiei unei parcări în zonă e rezonabilă. Acolo pot fi găzduite atât maşinile celor care lucrează la clădirile de birouri, cât şi ale celor care în weekend vin în Herăstrău şi sunt nevoiţi să parcheze pe unde pot. Dar investiţia în parteneriat cu o firmă privată implică compromisuri, cedări, iar un mall în acea zonă, la care se adaugă şi pasajele denivelate de intrare în subsol ar distruge valoarea istorică şi simbolică a zonei. De ce oare nu foloseşte primăria bani europeni? Sunt aproape gratis şi nu e nevoie de niciun compromis”, susţine arhitectul Dan Marin, membru în Comisia Tehnică de Urbanism PMB.
În vara anului trecut au apărut în presă informaţii despre mallul şi parcarea subterană, conform cărora licitaţia de execuţie a fost câştigată de Romstrade. La vremea respectivă însă proiectul nu era definitivat, ceea ce ar fi făcut imposibilă ofertarea execuţiei. Primăria şi-a exprimat intenţia de a realiza aceste proiecte în regim de PPP (parteneriat public privat), prin care aproximativ 60 de milioane de euro sunt alocaţi din bugetul primăriei şi alte 40 milioane de euro sunt asiguraţi de un investitor privat. Tot atunci a fost vehiculat şi numele lui Nelu Iordache, care va oferi finanţarea, dar va executa şi lucrarea, primind drept de cesiune pe 49 de ani asupra parcării şi mallului subteran.
„Cele două proiecte au fost generate de un studiu de circulaţie şi nu de un studiu de urbanism, demonstrând o lipsă totală de viziune pe termen lung, de aliniere la ceea ce alte capitale europene implementează de ani de zile: fluidizarea traficului prin inele de centură care să faciliteze accesul către toate puntele din centrul oraşului şi descurajarea traficului intens prin centrele istorice. Experienţa a dovedit că încurajarea traficului nu face decât să genereze şi mai mult trafic”, conchide Mircea Ochinciuc.
Ce prevede proiectul PMB
- Bulevardul Aviatorilor – patru rampe a câte 40 m lungime
- Bulevardul Kiseleff – patru rampe a câte 400 m lungime
- Bulevardul Constantin Prezan – patru rampe a câte 400 m lungime
Banii provin din bugetul Primăriei
- Un parcaj subteran în piaţa Charles de Gaulle de 603 locuri
- Un mall subteran de 8.000 mp sub piaţa Charless de Gaulle, conectat cu parcajul
Banii vor proveni din PPP – parteneriat public privat
Investiţie necesară: aproximativ 100 milioane de euro.
Deocamdată proiectul nu are avizul Comisiei de Urbanism şi nici avizul Ministerului Dezvoltării şi Turismului, iar OAR Bucureşti va relua demersurile pe lângă ministrul actual al Culturii, Puiu Haşotti pentru declararea zonei ca protejată, pe modelul bulevardului Andrassy din Budapesta care este parte a patrimoiunului universal UNESCO.
Şoseaua Kiseleff şi bulevardul Aviatorilor au fost amenajate pe parcursul secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului XX ca axe urbane ce făceau legătura între oraş şi zona verde din nord, urmând o concepţie artistică în care aliniamentul de arbori şi masivul vegetal joacă un rol esenţial.
