Este excelent că avem în sfârșit boicoturi ale clienţilor, cum este cel împotriva benzinarilor. Așa trebuie să funcţioneze economia – fără false justificări: Nu-mi place, nu cumpăr! 
Grija clientului pentru deviz este una dintre racilele economiei planificate: în loc să compare ofertele și să judece oportunitatea, cumpărătorii învăţat de la economiștii comuniști să judece câţi bani îi rămân vânzătorului în buzunar. Evident, asta n-a folosit la nimic – devizele se pot umfla ușor. Asta a fost regula economiei private în anii ’90 și a celei publice în anii ’90 și 2000. Astfel, grija pentru costuri s-a dovedit un handicap.
În realitate, cumpărătorii au mult mai multă putere de negociere decât își imaginează, pentru că oferă la schimb marfa mai lichidă – banul.Când puterea este folosită, benzinarii n-au decât să vândă chiar și-n pierdere.
Iată miturile despre costuri:
1. Preţul fără accize al carburanţilor este relativ mare în România. Da, dar culmea! – asta se întâmplă tocmai pentru că accizele sunt mici. Că ne place, că nu ne place, România este în Uniunea Europeană – fără restricţii de import, export sau circulaţie. Presupunând prin absurd că un benzinar este atât de generos încât să reducă substanţial preţul final doar pentru că acciza este mică, camionagii în tranzit și nu numai s-ar înghesui să-și facă plinul doar în România. Rezultatul – cozi și penurie. Singura rezolvare – scumpirea. Pentru stat, cea mai înţeleaptă abordare ar fi să alinieze acciza la nivelul UE și să mai scadă, de exemplu, din taxarea muncii.
2. Petrom folosește petrol “ieftin”, românesc, deci ar trebui ca benzina lor să fie mai ieftină. E greșit de două ori. Petrolul e o marfă și are un proprietar. Dacă proprietarul o poate exporta la preţul internaţional, n-are niciun motiv să și-o vândă sieși mai ieftin doar pentru a le putea face un cadou clienţilor. Să nu mai vorbim de faptul că așa o politică ar îngropa pe termen lung toţi competitorii. Aaaa, e redevenţa prea mică? Păi atunci statul să găsească o metodă să mărească redevenţa (există!) și/sau să-i tragă la răspundere pe vinovaţi.
3. Ar trebui să intervină Consiliul Concurenţei. Poate că da, însă o amendă nu se poate baza doar pe efecte, este nevoie de proba sau de mărturia premeditării. Carteluri încheiate în formă scrisă nu prea sunt, așa că rămâne doar varianta denunţului. Există o adevărată criminalistică antitrust, care se bazează pe teoria jocurilor, semnale false și trădare. Însă rezultate reale apar doar dacă unul dintre membrii cartelului cedează și îi denunţă pe ceilalţi pentru a scăpa de o iluzorie pedeapsă. Altfel, se poate lăsa cu procese ușor de câștigat pentru amendaţi.
4. Petrolul se plătește în dolari, deci și economia românească devine dependentă de dolar. Oricât de intuitiv ar părea, e doar parţial adevărat. Într-adevăr, preţul de referinţă al petrolului este exprimat în dolari dar el are o fluctuaţie care poate fi calculată în funcţie de oricare alt mijloc de schimb. Așa se face că o depreciere a dolarului este însoţită de scumpirea relativă petrolului și invers, chiar dacă în timpul acesta barilul poate rămâne constant faţă de euro sau, întâmplător, chiar faţă de leu. Influenţa cursului dolarului se vede doar pe perioade scurte, de câteva luni, de la încheierea contractului până la livrare. România este cu adevărat dependentă de dolari în cazul importurilor de gaze, acolo unde preţurile sunt fixe pe perioade mai lungi.
5. Când petrolul se scumpește, benzina se scumpește dar când petrolul se ieftinește benzina nu se mai ieftinește. Perfect adevărat, dar din alte motive decât cele bănuite. În cazul unei scumpiri subite a petrolului, pentru a nu rămâne fără clienţi, benzinarii preferă să absoarbă o parte din șoc și să nu transmită în preţ întreaga creștere de costuri. În schimb, ei își scot pârleala în momentul în care petrolul se ieftinește iar preţurile rămân pe loc. Iar scăderi de preţ există. Să nu uităm că la un moment dat litrul a scăzut de la 4 la 3 lei. Cererea este suficient de elastică,. trebuie doar întinsă în direcţia bună.
sursa-http://www.riscograma.ro/3517/5-mituri-despre-petrol-si-benzina/
