e stradă. Eram în maşină. O secundă l-am văzut săgetat, căzut la pămînt. A fost clipa dintre mine şi el. Cerea ajutor. I-am văzut ajutorul chemînd. Cu ochii închişi. Cădea. Se prăbuşea, Îmbrăţişea aerul. Apropia cerul de pămînt. Eu eram în maşină. Fugeam. N-aveam unde opri. Îmbrăţişam înaintea-înapoia. Tîrziu pentru el. Repede pentru mine. A pierdut? O fi murit? Nu ştiu. Cade şi acum sub ochii mei. Laşitatea motorizată.
© Copyright - Bucurestii Vechi si Noi