Protestul ca mod de socializare. De trei saptamani Romania este in strada. Un pic de psihologie si semiotica

2 februarie 2012. De douazeci de zile, Romania este in strada. La inceput a iesit pentru a-l apara pe Raed Arafat, apoi pentru a-si manifesta nevoia de schimbare.

Piata Unirii din centrul Clujului este locul unde de douazeci de zile se intalnesc in fiecare seara zeci de clujeni, fiecare cu o orientare diferita. Dincolo de faptul ca sunt duferiti, ei creeaza o unitate – unitate in diversitate. Sunt uniti in ceea ce cred, au devenit o comunitate. Printre scandarile lor se numara “The people united will never be defeated / El pueblo unido jamas sera vencido”, adica “poporul unit nu va fi invins niciodata”.

De douazeci de zile, in program sunt aceleasi activitati: intalnirea de la ora 18 din Piata Unirii, scandari de la 18 la 19, la ora 19 se porneste in deja traditionalul mars Piata Unirii – Bulevardul Eroilor – Piata Avram Iancu – Bulevardul 1 Decembrie 1989 (cu escala in fata Prefecturii, pe platoul de langa CEC) – Piata Unirii (cu moment de reculegere la Stalpii Impuscati).

Pe parcursul acestor saptamani, pana si lozincile au evoluat. Daca la inceput se striga “Arafat, Arafat!”, “Arafat, nu uita / Noi suntem de partea ta!”, “Jos Basescu”,De-mi-sia”, “Anticipate, nu comasate”, “Clujul nu e PDL”, “Solidaritate / Pentru sanatate”,  in ultimele zile se scandeaza: “Nu vrem sa fim o natie de sclavi”, “Gheorghe Alexandru”, “Salvati Rosia Montana”, “Rosia Montana / Nu e de pomana”,  “Bucuresti, nu uita / Clujul e de partea ta”, “Base, hai in piata / C-avem whisky cu gheata”, “Nu stati pe balcoane / Ca muriti de foame”, “Nu stati la ferestre / Haideti la proteste”, “Afara, afara / Javra ordinara”, “monarhia salveaza Romania”, “Cinste lor, cinste lor / Cinste ciumpalacilor” (slogan importat din Piata Universitatii), “Cinste lor. cinste lor / Cinste lor, eroilor”, “A venit vaporu’ / Sa plece dictatoru”, “Sus tricoloru’ / Jos dictatoru’”, “Romania, trezeste-te”, Clujule, trezeste-te”.

In actiunile directe ale activistilor Campaniei “Salvati Rosia Montana” – cum ar fi marsul cu plimbatul pestelui otravit cu cianura prin Cluj (despre care am scris zilele trecute) sau participarea la protestele din Piata Unirii, se scandeaza: “Vrem natura / Nu cianura, “Vrem cianura / Pentru dictatura”, “Ale, ale, ale / Se da spaga barosana / Pentru RosiMontana”, “Nu borbeliti Rosia Montana”, “Borbely, nu semna / Sa dispara Rosia”..

A doua luna a lui 2012 abia a inceput. Si vremurile s-au schimbat. Activismul civic cunoaste o amploare fara precedent. Libertatea de exprimare isi cere drepturile. Coeziunea sociala este in crestere, ceea ce este un lucru bun. Psihologia sociala se reflecta din plin in grupurile care s-au format,, sunt coezive si se intalnesc de trei saptamani in Piata Unirii din Cluj. Este un loc in care individualitatea se intrepatrunde cu spiritul de turma. Faptul ca si altul striga sau are o pancarta cu un anumit mesaj, un mesaj in care tu crezi sau care te amuza, iti da curaj. Sentimentul de apartenenta la un grup te insufleteste. Asa se creeaza prieteniile si retelele sociale: intre oameni care au un scop comun, un tel comun, o gandire asemanatoare: nu neaparat proximitate spatiale, ci poate doar proximitate de isei. Deoarece comunicarea este foarte importanta.

Si din punct de vedere semiotic, aceste proteste sunt importante. Am regasit aici in ultimele saptamani o multime de simboluri: steaguri cu diferite simboluri: steagul national cu emblema regala, steagul national cu emblema Campaniei “Salvati Rosia Montana”, steaguri ale regalitatii, steagul national cu gaura in mijloc (care simbolizeaza Revolutia din anul 1989), fiecare grup exprimandu-si crezul. Astfel Piata Unirii a inceput sa devina – incetul cu incetul – o agora a oamenilor