Faptul că populaţia stabilă a României e mai mică cu 2,6 milioane de oameni faţă de datele cunoscute din 2002 a schimbat oarecum faţa pieţei locuinţelor. Astfel, avem la dispoziţie 21 mp de locuinţă fiecare, faţă de 14,1 mp în 2002, şi 1,2 camere faţă de o cameră.
Cum artată piaţa? La recensământul din octombrie 2011 a fost înregistrat un număr de 5,1 milioane de clădiri, cu 8,45 milioane de locuinţe care includ 22,7 milioane de camere. Suprafaţa spaţiului locativ a ajuns la 398 milioane mp.
Din punctul de vedere ala numărului de camere, cei mai bine poziţionaţi sunt locuitorii din Ilfov (unde s-a construit mult), Giurgiu, Tulcea, Buzău, Călăraşi, Ialomiţa, Olt şi Vrancea care au la dispoziţie între 3 şi 3,3 camere, în vreme ce oferta cea mai scăzută de spaţiu locativ apare în Harghita (2,3 camere), Cluj, Covasna, Hunedoara şi Bucureşti (2,4).
Situatia pieţei locuinţelor din România, după datele preliminare ale recensământului. Sursa: INS
La suprafaţa camerelor se schimbă lucrurile. Cel mai mare spaţiu de locuit îl au la dispoziţie bucureştenii – 21,1 mp/cameră, la care se adaugă cei din Braşov, Cluj, Satu Mare, Ilfov, Sibiu, Harghita şi Covasna (între 20,8 şi 19,1 mp/cameră). Cele mai mici suprafeţe medii pe o cameră se înregistrează în judeţele Călăraşi (13,4 mp/cameră), Giurgiu şi Teleorman (14 mp/cameră).
Locuinţe cu suprafeţe medii dintre cele mai mari există în judeţele Ilfov, Timiş, Satu Mare şi Constanţa (între 65,7 şi 52,0 mp/locuinţă). Cele mai mici suprafeţe medii au fost înregistrate în judeţele Brăila (39,4 mp/locuinţă), Călăraşi şi Vaslui (39,7 mp/locuinţă), Teleorman (40,7 mp/locuinţă) şi Mehedinţi (41 mp/locuinţă).
Cum stăm faţă de UE
Prost în continuare, iar starea locativă s-a modificat doar pentru că populaţia stabilă a scăzut cu 2,6 milioane de oameni şi nu graţie dezvoltării pieţei. Astfel, am reuşit să egalăm Lituania la suprafaţa disponibilă pe cap de locuitor, stăm mai bine decât Cehia (19 mp/locuitor) sau Ungaria (20 mp/locuitor), dar suntem departe de Austria (50,4 mop/locuitor), Germania (41,3 mp/locuitor).
Situaţia pe piaţă este prin urmare critică, mai ales dacă ne gândim la starea locuinţelor şi e nevoie şi de modernizarea locativă a României. Prin urmare, pe datele actuale, pe piaţă va continua să existe cerere latentă pentru locuinţe (majoritatea neeligibilă financiar), aşa că investiţiile în domeniu sunt binevenite.
Întrebarea e ce fel de investiţii? E clar că piaţa nu poate suporta preţuri mari, tranzacţiile fiind suficient de reduse şi ca valoare şi ca număr ca să dovedească asta. Aşa că statul – şi mai ales PPP-urile ar putea avea un rol decisiv. Aşa cum imităm tot felul de idei occidentale, putem foarte bine să preluăm şi pe cele care determină autorităţile – în special pe cele locale să dezvolte în parteneriat cu firme private cartiere de locuinţe pentru închiriat.
Altfel, doar depopularea poate rezolva problema de confort şi de locuire. Iar rezultatele depopulării – dincolo de faptul că va face loc în case – pot fi duse până la dispariţia efectivă a României ca stat.
