Clasa de mijloc moare, dar nu se predă!

Un studiu al Ernst and Young arată că ceea ce considerăm tradiţional ca fiind motorul economiilor capitaliste moderne, clasa de mijloc, va ajunge la cinci miliarde de suflete până în 2030 – o creştere susţinută mai ales de piaţa asiatică şi economiile emergente. Cererea noii clase de mijloc va creşte la nivel global de la 21 de trilioane de USD, la 56 de trilioane de USD până în 2030. Studiul vine să contrazică teoria economică actuală conform căreia de îndreptăm spre un nou ev mediu, polarizat între bogaţi şi săraci, fără clasă de mijloc.

Cunoaşteţi teoria privind noua paradigmă (ce-mi place terenul ăsta!) economică? Pentru că clasa de mijloc s-a dezvoltat pe credit şi prin consum, iar noua realitatea ne-a învăţat că nu mai sunt nici credite, nici consum şi nici bani virtuali aşa cum erau odată prin pieţe, rezultă că şi clasa de mijloc se va restrânge din moment ce nu mai are acces la principalul „combustibil”.

Mai mult, sunt unele voci care spun că banii vor fi atât de puţini, încât vom fi martorii unui nou ev mediu, cu câţiva bogaţi şi foarte mulţi săraci care trebuie ţinuţi pe întuneric, ca să poate fi spălaţi pe creier şi, ulterior, manipulaţi mai uşor. Exagerări, probabil, dar nu fără un sâmbure de adevăr: creditele s-au împuţinat văzând cu ochii, consumul s-a restrâns. De unde o creştere a clasei mijlocii cu trei miliarde? Ei bine, acestea sunt estimările studiului Ernst & Young – Innovating for the next three billion: The rise of the global middle class, bazat pe o cercetare incluzând interviuri cu 547 de executivi la nivel global, precum şi cu câţiva dintre cei mai influenţi antreprenori ai momentului din lume.

Potrivit companiei de audit şi consultanţă, firmele vor fi nevoite să-şi adapteze strategiile de dezvoltare pentru a putea răspunde noilor cerinţe ale clasei de mijloc în creştere rapidă la nivel global şi, mai ales, în pieţele emergente. Schimbările vor trebui să includă crearea unor produse şi servicii cu totul noi, dacă aceste companii vor dori să realizeze inovări reale şi să obţină creştere.

Studiul evidenţiază faptul că majoritatea companiilor din economiile dezvoltate îşi concentrează în prezent eforturile şi acţiunile către segmentul premium al pieţei. Chiar şi în cazul companiilor din pieţele emergente, această proporţie se ridică la 40%. Studiul argumentează că această orientare spre bunurile de lux va trebui să se schimbe.

Plecând de la preconizata creştere a noului segment de clienţi cu venituri medii cu până la trei miliarde de oameni până în 2030, ceea ce reprezintă o creştere a cererii de la 21 de trilioane de dolari la 56 de trilioane de dolari, studiul identifică punctele în care inovaţia este necesară: cunoaşterea clientului, adaptarea la cultura şi obiceiurile de consum locale, cercetarea şi dezvoltarea, operaţiunile şi modelul de business – care trebuie să combine relevanţa locală cu prezenţa globală.

Aşa cum spuneam însă, banii s-au împuţinat şi e nevoie de un nou model – inovaţie pe bani puţini.

Inovaţie cu resurse minime

Studiul arată că o parte din companii au demarat deja procesul de inovare pe pieţele în creştere rapidă. Mai mult de trei sferturi dintre respondenţi consideră că adoptarea unor “inovaţii frugale” – sau, altfel spus, inovaţii care implică o folosire foarte judicioasă a resurselor pentru a furniza produse accesibile celor cu venituri mai mici – reprezintă o oportunitate majoră. Cu alte cuvinte, e nevoie de cercetători bine pregătiţi, de pe pieţele emergente, dar care să fie plătiţi mai slab decât colegii lor din economiile dezvoltate şi de centre care să consume mai puţine resirse financiare.

Multe companii va trebui să-şi regândească produsele, pentru a le adapta la distribuţia veniturilor din pieţele cu creştere rapidă. Acest fapt presupune o regândire fundamentală a strategiilor ce vizează inovaţia şi lansarea de noi produse pe piaţă.

„Nu este o coincidenţă că acele companii care sunt acum în top în privinţa inovaţiilor în pieţele cu creştere rapidă sunt localizate chiar în aceste pieţe. Ele pot profita aici de avantajul generat de “inovaţiile frugale” care pot fi vândute clasei de mijloc emergente. Companiile din pieţele cu creştere rapidă au operat multă vreme într-un mediu cu resurse limitate şi cu o infrastructură săracă şi toate aceste constrângeri le-au obligat să fie creative şi antreprenoriale”, spune Maria Pinelli, Global Vice-Chair Strategic Growth Markets la Ernst & Young.

Studiul identifică patru arii care vor determina succesul companiilor in realizarea de “inovaţii cu resurse minime”. Chestii de bun simţ, la care te întrebi de ce nu s-or fi gândit până acum geniile de marketing:

1. Cunoaşterea consumatorului – Pentru ca o inovaţie să fie de succes, compania trebuie să-i cunoască îndeaproape pe consumatori şi să înţeleagă problema pe care aceştia o au de rezolvat.
2. Adaptarea la specificităţile locale al consumatorilor – Companiile va trebui să se adapteze la cultura şi modul de gândire al consumatorilor pentru care doresc să ofere produse, venind în întâmpinarea nevoilor specifice ale acestora.
3. Cercetare şi dezvoltare – O reţea globală de centre de cercetare şi dezvoltare va permite companiilor să beneficieze de resursele globale şi să implementeze inovaţia în mai multe pieţe.
4. Operaţiuni şi model de business – Inovaţiile rapide în domeniul produselor sunt importante, însă la fel de important este ca fiecare companie să-şi gândească modelul de business, astfel încât să se asigure că va putea răspunde adecvat unei baze de clienţi cu venituri mai mici.

Maria Pinelli spune că fiecare dintre cele patru arii cheie identificate în studiu include diverse componente de natură locală sau globală. „Cheia succesului o vor deţine acele companii care vor şti să combine relevanţa locală cu prezenţa globală, astfel încât să se asigure că produsele şi serviciile lor vor fi relevante pentru consumatorul local, permiţând totodată companiei să profite de resursele sale globale”. Go figure…

sursa-http://www.businesscover.ro/09-01-2012-clasa-de-mijloc-moare-dar-nu-se-preda/