(Florile ştiţi şoldul unui cântec)
Florile ştiţi
şoldul unui cântec
Holderlin
sufletul oglinzilor
în iazuri largi
de crime îmbietoare
priviri imperfecte de fum
dezbină mersuri dulci
călcâie de-abur
gustă frenezii
de seceră în grâu
vei fi aici
nisipul mort
respiră ca un bici
(Cine s-a sinucis pentru o vioară?)
Cine s-a sinucis
pentru o vioară?
s-au spart clopotele cerului
şi-au curs pe
pământ
iubitule
aş da restul vieţii
şi aceste plete
credeau în cer
muşcau cerul
s-au sinucis
universul
am douăzeci de ani
(Ultima pânză a mea)
Ultima
pânză a mea
mă înăbuş
culorile fug
mă întorc
câţiva corbi
se trânteau într-un clopot
se zdrobeau de un clopot
clopotul spunea nu vreau
clopotul spunea nu vreau
(Casa bătrână se apleacă blând)
Casa bătrână
se apleacă blând
ea gust-un sânge vechi
care-i ajunge
patul arzând
i-un mare mucegai
pendula urlă trist
şi toate aceste lucruri
un infinit mi-aparţin
(Dincolo de această trompetă)
Dincolo
de această trompetă
se moare
a încăput
cineva în tristeţe?
foc spart
torent dăruit
unde eşti?
te-a
ascuns bine?
ai curs?
(Voinţa cunosc asta)
Voinţa
cunosc asta
moarte a mea
mai zăbovesc
între o iubire
laconică
aşa se cuvine
(Memento cai case)
Memento
cai
case
exerciţii de ferestre
peisaje de iarnă
peisaje de dragoste
vor acum vor încerca să
fotografieze un nor
atât, mulţumesc!
(Am încercat toate morţile…)
Am încercat toate
morţile…
şi dragostea
şi simfonia a şaptea
şi cerul
(care e o cutie ceva mai mare)
şi tot nu uit
să izbucnesc în plâns
din nimic.
