Domnul profesor H.P.Gong se pregătise mult pentru această expunere, probabil că toată viața. Avea o vârstă când era îndreptățit să se odihnească, să călătorească și mai ales să citească cărți, însemnări fugitive scrise cu mulți ani în urmă și cam atât… televizorul, internetul și nici chiar radioul nu mai făceau parte din aria lui de interes. Să vedeți că totul este legat chiar de ce voia să le comunice acum când fusese invitat printre alții la o întâlnire cu foștii colegi – se împlinise destui ani de la terminarea facultății și fiind deja cu un picior în… altă realitate și se gândise el era un bun prilej să ofere chiar foștilor colegi un curs scurt despre ceva care îl zgândărea de mulți ani…
Citise, ca mulți alții, dar fără a comenta despre fatidicul an 2012, când se va întâmpla ceva… acum își făcuse și o teorie, o teorie veche de când lumea, care ne-a fost dată și nouă, tuturor oamenilor. Știa că și materialele sunrt sensibile la cuvânt și la armonie dar și la contrarul acesteia. Făcuse cercetări în domeniul structurii materialelor și observase că nu numai apa e dornică de armonie ci și oricare alt material… De aici și până la citadinul trăit de majoritatea semenilor, bombardați de informații care mai de care departe de orice bun simț, că de armonie nici nu poate fi vorba, e o cale scurtă și sigură. Cuvintele și mai ales tonalitatea lor duc la o natură a hidosului, la nașterea unor forțe disrtuctive care prin acumulare vor duce la un sfârșit previzibil pentru toți. Chiar artunci, cu vârtejul pornit în conștiința sa, amplificat cu bunăvoință de conștiințele oamenilor de pretutindeni se împiedică și căzu într-o groapă în care mai zăceau un autoturism, un cîine și câteva crengi… Nimeni nu a mai beneficiat de concluziile și soluțiile venerabilului domn, fost cercetător, fost profesor universitar H.P.Gong.
Horia Petru Vertan
