Iolanda Ana Lupescu: Borca – File de monografie
Editura „Cetatea Doamnei” (director,
Viorel Nicolau) îşi face un titlu de onoare
publicînd în seria „Monografii” o masivă
lucrare documentară a bibliotecarei Iolanda
Ana Lupescu despre comuna Borca.
Structurată în patru părţi şi 14 capitole, cartea
cuprinde în cele peste 250 de pagini ale sale un
bogat sumar de informaţii despre cea mai
importantă localitate de pe Valea Bistriţei şi de
numele căreia se leagă biografiile unor
importante personalităţi ştiinţifice, culturale şi
politice ale ţării. Iolanda Lupescu a scris o
primă variantă a cărţii în anul 1998 – aflăm din prefaţa volumului
semnată de poetul Radu Florescu, fiu al satului Borca – şi pregătită pentru
tipar, dar apariţia ei a fost amînată, fiind completată cu noi date la zi. De
altfel, ceea ce impresionează în primul rînd cititorul sînt bogăţia
informaţiilor din carte, acurateţea limbii şi stilul concis, aproape
jurnalistic în care este scrisă.
Dacă în prima parte a cărţii descrie cadrul natural şi istoric în care
s-a dezvoltat această aşezare de munteni, în cea de-a doua (şi cea mai
consistentă) aflăm despre structura populaţiei şi activităţile economice
care au susţinut de-a lungul anilor civilizaţia acestor locuri istorice.
Meşteşugarii din Borca se ocupau cu rotăritul, dulgheria, tîmplăria,
fierăritul, dogăritul, drăniţăritul, cizmăria, cărămidăria, dar din cele mai
vechi timpuri – cu creşterea animalelor, vînătoarea, plutăritul. Din
capitolul dedicat ultimei profesii (care a rămas doar în istorie), plutăritul,
aflăm că ultima plută care a circulat pe Bistriţa a fost cea din toamna
anului 1970, care a circulat pînă la lacul de acumulare (deşi plutăritul a
fost sistat oficial în 1959). Aflăm, de asemenea, din carte că prin Sabasa
circula la începutul veacului trecut un funicular (spre Găineştii Sucevei)
şi o cale ferată îngustă pentru transportul lemnului din bazinul de
exploatare Borca – Sabasa (25 km), iar căile rutiere din zonă au început
să se dezvolte abia după ce au încetat transporturile pe apă.
Partea a treia a cărţii, şi cea mai interesantă, este cea legată de
viaţa spirituală a zonei. Aici, autoarea descrie tradiţiile locale, datinile şi
obiceiurile tradiţionale ale zonei folclorice, una din cele mai bogate din
judeţ. Sînt amintite în carte formaţiile artistice care au evoluat în trecut şi
în contemporaneitate, sînt consemnate şi evenimentele culturale care au
avut şi au loc la Borca în prezent. Capitole separate sînt dedicate
instituţiilor de învăţămînt, celor de cult şi oamenilor de seamă ai
comunei. Este impresionantă lista oamenilor de seamă născuţi la Borca:
poeţii Aurel Dumitraşcu şi Radu Florescu, cercetătorii Maria Luiza
Bondar şi Magdalena Cîrjă, universitarii Emil Sofron şi Dan Dumitriu,
farmaciştii Dumitru Lupuleasa şi Dumitru Nastasă ş.a.
Deşi intitulată modest „File de monografie”, lucrarea Iolandei
Lupescu este una din cele mai complete monografii de comună apărute,
în aceşti ani, în Neamţ. (Nicolae Sava)
