E) CANALIZAREA ZONELOR EXTINSE ALE ORASULUI BUCURESTI
La intocmirea proectului general de canalizare s’a avut in vedere a se canaliza apele provenind dela o suprafata de 5200 ha. Acest perimetru era destul de larg socotit pentru acele timpuri si cuprindea zone exterioare orasului de atunci, zone care in cele mai optimiste previziuni nu se puteau presupune ca vor ajunge a fi inlocuite si cladite. Bucurestiul avea in 1911 aproape 300.000 locuitori ; astazi are aproape 800.000.
In 1911, orasul se marginea la Cimitirul Sf. Vineri, Sos. Bonaparte, Dudesti, Abator si Cotroceni.
Cu toata larga previziune avuta in proectul dela 1911, perimetrul orasului asa larg considerat, a fost depasit in vremurile noui dupa razboiu, cand orasul a luat o desvoltare exceptionala. Orasului i s’au alipit mereu zone noui, desi toata lumea a vorbit si a evidentiat necesitatea ingradirilor. Desvoltarea nerationala in suprafata a orasului nu a putut fi oprita si au nascut situatiuni ce apasa peste masura bugetul comunei. Pavarea strazilor noui deschise, aducerea apei, a luminei si executarea lucrarilor de canalizare sunt sarcini mari.
Problema canalizarei zonelor noui ale orasului nu este techniceste asa de simpla, cum este extinderea celorlalte lucrari edilitare. Posibilitatea de a deservi cu canal zone noui depinde in primul rand de conditiunile in care se gaseste reteaua existenta de canalizare, de situatia in care a fost pus dela inceput colectorul principal Dambovita prin sistematizarea dela 1881, cum si de regimul hidraulic ce s’a stabilit in urma pe cursul Dambovitei.
S’au putut totusi gasi solutiuni pentru problema canalizarii nouilor extinderi ale orasului, comunele suburbane.
S’a profitat de faptul ca mai sunt de executat colectoare prevazute in proectul general, carora li s’a putut da capacitatea necesara spre a prinde si apele zonelor noui. In acest fel s’a rezolvat canalizarea comunei suburbane Serban Voda. Cu ajutorul de noui canale deversoare care sa descarce pe timpul ploilor reteaua existenta, se vor putea canaliza de asemeni noui extinderi ca de ex. comunele Militari, Bucurestii Noui si Damaroaia.
Solutiunile acestea cari vor asigura canalizarea comunelor : Serban Voda, Militari, Bucurestii Noui si Damaroaia au fost date de d-l ing. D. Corbu, conducatorul Serviciului Lucrari Noui « U.C.B. », care serviciu in afara de constructiuni si recent lucrari de asanare, cuprinde executarea lucrarilor de canalizare ; d-sa s’a ocupat intens de chestiunea importanta a canalizarilor in Bucuresti si sub conducerea d-sale, s’au executat in ultimii ani marile colectoare ale retelei de canalizare a Bucurestiului.
Se vede deci ca in cadrul proectului general de canalizare, cu completari si extinderi judicios intocmite s’a putut asigura canalizarea zonelor noui ale orasului si s’au putut gasi mijloace de imbunatatiri la functionarea retelei existente.
F) PROECTE DE VIITOR IN LEGATURA CU CANALIZAREA ORASULUI
1. Apa industriala
Pentru intretinerea canalizarei in special si, pentru alimentarea Bucurestiului cu apa industriala, in general, s’au elaborat diferite proecte, propunandu-se aducerea apelor Argesului la Cotroceni si a apei Colentina sau Snagovului, la Baneasa. Reteaua apei industriale ar fi diferita de reteaua existenta de apa potabila si ar fi pusa in legatura cu reteaua de canalizare a orasului. Apa potabila, care este o apa scumpa, nu ar mai fi deci consumata pentru necesitati industriale, de gradinarit, de curatire si pentru stropitul strazilor vara. S’ar intrebuinta apa industriala mai eftina ; s’ar consuma mai in abundenta mai ales pe caldurile de vara, orasul ar fi mai curat si reteaua de canalizare ar fi in continuu spalata si bine intretinuta. Astazi, vara, sunt canale prin care nu circula apa caci la periferie consumatia de apa e minima ; din aceasta cauza apele menajere isi exala mirosul insuportabil si tot din aceasta cauza apele menajere dau depozite, cari depunandu-se pe radierul canalelor, se intaresc si micsoreaza sectiunea utila de scurgere. Prin scurgerea zilnica a apelor industriale uzate, ar dispare aceste inconveniente.
2. Epurarea apelor menajere
Materiile ce se scurg in canalizari contin azot sub diferite forme, din care amoniacul este cel mai primejdios. Astazi toate orasele civilizate au adoptat diferite mijloace pentru epurarea apelor menajere inainte de a le descarca in cursul receptor. Nu intra in cadrul subiectului descriptia acestor mijloace ce au evoluat cu progresele technicei. In timpul ploilor din cauza marei cantitati de apa se produce o diluare intensa a apelor menajere asa incat ele pot fi descarcate fara a fi in prealabil epurate. Chiar apele menajere nediluate, dupa un parcurs de cativa km in apele raului receptor, devin nevatamatoare prin autoepurare. Prin oxidatiunile ce au loc in timpul curgerii, prin actiunea soarelui si prin continua diluare apele ajung, dupa un parcurs, aproape diluate.
Este insa dezavantajoasa situatiunea cand in aval, imediat dupa descarcarea apelor din canalizare sunt asezari omenesti ce utilizeaza aceasta apa infectata. Inainte vreme se credea ca este suficient a elimina din apele canalizarilor, numai materiile grele si aceasta eliminare se facea prin limpezire mecanica. Mai tarziu s’a cautat a se obtine o epurare atat a materiilor aflate in suspensie cat si a celor aflate in solutiune, iar in alte parti sunt prescriptiuni severe asupra calitatei ce trebuie sa o aiba apele inainte de a fi descarcate in rau. Din canalizarea orasului Bucuresti apele trec astazi in Dambovita fara a fi in prealabil epurate. Este insa o situatiune provizorie caci « U.C.B. », au in program executarea unei statii de epuratie si atunci canalizarea Bucurestiului va intra in o noua faza.
Ca o ameliorare provizorie, s’a prelungit anul trecut colectoarele depe splaiuri – colectoarele inferioare – mutandu-se cat mai in aval, afara din oras, descarcarea apelor.
Epurarea apelor se impune si din alta consideratiune : in aval de Bucuresti pe malurile Dambovitei sunt gradini de legume.
Pentru nevoile gradinaritului localnicii intrebuinteaza apele murdare si infectate de canalizarea orasului Bucuresti.
Deci nu numai pentru populatia din jos de Bucuresti, dar chiar pentru populatia orasului nostru se impune epurarea apelor inainte de descarcarea in Dambovita. Pe de alta parte, depunerile in raul Dambovita vor fi mai mici si inconvenientele depunerilor se vor reduce. Posibilitati tehnice pentru executarea statiei de epurare exista. Canalizarea pe etaje evita pomparea apelor ; numai pentru colectorul de pe malul drept va fi nevoie de sifonare sub rau.
In orice caz, cu executarea in anii viitori a statiei de epuratie, cu construirea marelui colector de centura numit Catelu, cu canalizarea comunelor suburbane, cu canalizarea in raul Colentina a viitorului Parc National si a comunei suburbane Baneasa, reteaua de canalizare a orasului Bucuresti va capata o functionare demna de capitala tarii.
In legatura insa cu aceste lucrari privind reteaua de canalizare, vor trebui facute noui amenajari si colectorului principal care este raul Dambovita.
Partea a III-a a articolului .
Publicat de: www.proiectareinstal.ro
