Orașul este asemenea unui organism. Crește, se transformă, impune permanente reevaluări cuprinse în ceea ce numim în mod obișnuit sistematizare. Dar pentru o temeinică evaluare orașul trebuie bine administrat. Iar această administrare înseamnă și prognoză. Să ajustezi, pe cât este cu putință, problemele prezentului și să preîntâmpini viitoare inadevări.
Bucureștiul de azi înseamnă milioane de suflete, care-l locuiesc sau tranzitează, legate între ele prin profesii, idealuri, așteptări, dorințe dar și neîmpliniri, eșecuri. Fiind un oraș deschis, de tranzit, al drumurilor comerciale care leagă Balcanii de Europa Occidentală, Nordică și Estică, în București se investește mai mult decât în oricare oraș balcanic, exceptând eventual Istanbulul.
Prognozele demografice și economice ne dovedesc că ne îndeptăm spre dimensiunea unei metropole foarte complexe și dinamice. Acest lucru impune o atenție detaliată a administrării prezentului cu extensie în viitorul apropiat și mediu. Iar prognoza nu trebuie ingorată altfel poate aduce realități greu de controlat, cum ar fi traficul sau degenerarea periferiilor sociale. Avem nevoie de o administrare în armonie cu problemele orașelor din marele oraș. Foarte curând orașul și zona sa metropolitană vor avea nevoie de un guvernator cu atribuții administrative complexe și foarte bine articulate către periferii.
Cei din vechime intuiau acest lucru. Și se pregăteau pentru asta. Vom urmări aproape o sută de ani de administrare urbană, foarte diferită de ce avem astăzi iar acest diferit în administrare ar fi și astăzi, cel puțin în parte, foarte eficient pentru oraș. Și de aici se poate pleca punându-se capăt unui joc stupid, nefolositor și polemic, între taberele politice care-și dispută fragmente de putere, zone financiare și de influență. Chiar dacă un oraș înseamnă și toate aceste lucruri, încă din antichitatea timpurie s-a dovedit că administrarea printr-un singur vector de putere va sfârși într-un eșec lamentabil. Orașul trebuie administrat de către toți factorii de putere locali și regionali.
Ar trebui început cu reconstituirea sectorului central. Până la 1925 a existat un sector central al orașului numit în vechime „Culoarea de Roșu”. Acest sector includea, într-o formă circulară, aproape toată zona veche a orașului. În interiorul său se concentraseră cele mai puternice bănci și instituții financiare precum Bursa de Mărfuri, Banca Națională, CEC-ul. La 1900 devenise city-ul financiar, vectorul de forță economică al orașului; era în același timp zona care impunea o direcție economică și centra interesele investitorilor. Acest sector dispare în anul 1925 fiind împărțit între sectoarele care-l înconjurau. Orașului de azi îi lipsește acest nucleu financiar. Așadar, „Culoarea de Roșu” ar fi binevenită în piesajul administrativ contemporan al orașului și ar putea fi zona administrată exclusiv de către viitorul guvernator. Pentru că aici sunt foarte multe zone protejate și părți de oraș care trebuiesc restaurate și conservate.
O altă problemă este legată de primarul general. Astăzi el este ales prin sufragiu secret și universal de către bucureșteni însă în vechime nu era așa. Situația arăta puțin diferit în urmă cu o sută de ani. La 1906, în București, Consiliul Municipal se schimba în acelaşi timp cu guvernul şi foarte puţine consilii au ajuns la sfârşitul celor patru ani pentru care erau alese. Consiliul Municipal era compus din 17 membri, aleşi de către alegătorii împărţiţi în două colegii electorale.
Primăria din Bucureşti nu depindea, cum depindeau celelalte primării din România, de prefectul de judeţ, ci depindea direct de ministrul de interne. Consiliul Municipal alegea primarul şi adjuncţii, care apoi erau confirmaţi de către ministrul de interne. Consiliul Municipal era ales pentru patru ani. În caz că se dizolva, problemele erau gestionate de o comisie interimară numită de ministrul afacerilor interne[1].
Adiministrația în interbelic.
Între anii 1926 și 1929 au fost mai multe reglementări privind administrarea Capitalei. La 1930, Consiliul general al Muncipiului era compus din primarii și consilierii aleși ai celor patru sectoare ale Muncipiului, din primarii comunelor suburbane și din consilierii de drept, dar aceștia aveau nunai un vot consultativ.
Primarul capitalei și cele două ajutoare ale sale erau aleși de Consiliul general al Municipiului dintre consilierii aleși prin sufragiul universal. Primarul trebuia să aibă un titlu academic. În caz de vacanță el putea fi înlocuit de cel mai în vârstă dintre primarii de sectoare. El prezida Consiliul general al Muncipiului și delegația acestuia, reprezenta Municipiul București înaintea instanțelor judiciare și a tuturor autorităților.
Ce se întâmpla în sector? Acesta era administrat de un consiliu local compus din 20 de consilieri aleși. Acest consiliu administra sectorul cu ajutorul unei delegații care-l reprezenta și care era formată din primarul sectorului, ajutorul acestuia și trei consilieri aleși de consiliu. Consiliul numea primarul de sector și pe ajutorul acestuia. Și primarul de sector trebuia să dețină titlu academic.
Dar în comunele suburbane? Acestea erau administrate de Consiliul comunei, respectiv de delgații acesteia și de primar. Dar comunele suburbane funcționau sub autoritatea tutelară a sectorului în preajma căruia se aflau dar primarul comunei suburbane făcea parte de drept din Consiliul general al Muncipiului București cu vot deliberativ. Avea dreptul să participe la lucrările delegațiilor acestor consilii ori de câte ori era interesată comuna suburbană respectivă. De asemenea, Consiliul sectorului delega un consilier pentru a participa la consiliile comunelor suburbane iar acesta avea și el vot deliberativ.
În concluzie, interesele generale ale Municipiului București și ale comunelor sale suburbane erau administrate de Consiliul general al Municipiului București, delegațiunea acestuia și de primarul Capitalei.
Consiliul general al Capitalei se compunea din primarii și din consilierii aleși ai celor patru sectoare, din primarii comunelor suburbane și consilierii de drept ai acestora.
Cu toate acestea, Municipiul și fiecare din sectoarele sale, precum și comunele suburbane, erau persoane juridice și se administrau de consiliile lor.
Consiliul general, alegea primarul și cele două ajutoare ale sale, vota bugetul capitalei, întocmea regulamentele comunale, vota impozitele și taxele locale și hotăra directivele generale în acțiunea edilitară, sanitară și culturală, precum și pentru realizarea asistenței sociale pentru toate sectoarele Municipiului și pentru întreg teritoriul comunelor suburbane.
Ministerul de interne, după finalizarea alegerilor locale, convoca Consiliul general al Muncipiului București pentru constituirea sa și pentru alegerea primarului general și a ajutoarelor sale. Iar acest consiliu era prezidat de cel mai în vârstă primar de sector.
Față de legea unificării adminstrative din anul 1925 și noua lege pentru organizarea administrației locale din februarie 1926, legea organizării administrației Municipiului București din iulie 1929 a dat „o viață proprie și sectorului 1, care după legea din 1926 era administrat de către delegația permanentă a Municipiului”. Astfel, cele 4 sectoare aveau consilii aparte, formate din câte 20 de consilieri aleși, fiecare cu un primar, un ajutor de primar și doi membri în delegația consiliului.
Apoi, „totalitatea consilierilor aleși în cele patru sectoare formează Consiliul general al Muncipiului care își alege un primar general, două ajutoare și 8 membri în delegația Consiliului general. [2]
Peste zece ani, în anul 1939, avem o nouă lege[3] pentru organizarea Muncipiului București. De această dată primarul este ajutat de patru ajutori de primari, cu atribuții delegate de acesta.
Sectoarele nu mai au personalitate juridică și nici comunele suburbane; Municipul București substituindu-se în toate drepturile și obligațiile lor. Sectoarele devin circumscripții de control și de deconcentrare ale administrației municipale. Comunele suburbane își păstrează personalitatea juridică, dar aici, salubritatea, poliția, edilitatea și sistematizarea erau administrate de Municipiul București.
Primarul general era numit în condițiile Legii administrative iar Consiliul comunal era compus, în afară de primarul numit, de ajutorii săi(acum în număr de patru), de 14 consilieri aleși și alți șase consilieri de drept și anume: Prefectul Poliției Capitalei; Rectorul Universității; Decanul Facultății de Arhitectură; Protoereul ortodox cel mai vechi; Medicul șef al Municipiului; Inspectorul învățământului primar al capitalei; apoi primarii comunelor suburbane luau parte numai la discuțiile care priveau comuna lor.
Așadar, eliminarea primarilor de sector ca persoane juridice datează din anul 1939. Atunci era dictatura regelui Carol al II-lea și se poate observa o restrângere a drepturilor publice și o ierarhizare a administrație cu mai multe constrângeri. Pe de altă parte, de la bun început, primarii de sector, precum erau și aceia de ”vopseluri” mai în vechime, se aflau în dependență de primarul general. Dar, acești primari de sector, aleși de consiliile locale, participau la alegerea primarului general în cadrul Consiliului lărgit al Municipiului. Un lucru este cert astăzi: numărul uriaș al consilierilor locali. Din reperele anterioare se poate observa numărul lor redus în interbelic de pildă, în raport cu întinderea orașului și populația acestuia.
O bună administrare se reflectă în transparența cheltuielilor legate de banii publici. Cea mai completă radiografie a balanței dintre venituri și cheltuieli la bugetul Comunei îl datorăm consecvenței publicistului Frédéric Damé, care a inclus în monografia sa dedicată Bucureștilor la 1906 și radiografia bugetului local din acel timp[4]. Merită să aruncăm o privire asupra tabelelor care urmează. Sunt multe surprize. Bugetul local era calculat în franci însă la 1906 leul era echivalent cu francul francez. Așadar, cum se chletuiau banii publici în anul 1906?
„Adiminstrația comunală la 1906 cuprindea următoarele departamente:
1) Secretariatul general, având în subordine secretariatul, serviciul contencios, arhivele şi intendenţa;
2) Oficiul stării civile;
3) Direcţia administrativă de care depinde administraţia halelor, Şcoala profesională “Tudor Economul”, Azilul de noapte, cantina populară, băile publice, cimitirele, serviciul de verificare a greutăţilor şi măsurilor;
4) Serviciul medical, compus din serviciul de statistici, serviciul de dezinfectare, de supraveghere a prostituţiei şi din biroul de consultaţii gratuite pentru copiii bolnavi, din serviciul veterinar, serviciul copiilor găsiţi, din funcţia “G. şi E. Cantacuzino”, din ospiciul comunal “Zerlendi” şi din laboratorul chimico-bacteriologic comunal;
5) Serviciul tehnic, care cuprinde inspectoratul general al lucrărilor, serviciile planului, alinierii şi poliţiei construcţiilor, serviciul pentru studii şi construcţii, serviciul şcolilor, secţia halelor, abatorului şi cimitirelor, secţia grădini şi pepiniere, secţia grădini publice şi monumente, secţia pentru plantările de stradă, secţia cimitirelor, serviciul apelor şi canalelor, secţia de salubrizare, secţia căilor de comunicaţii, secţia atelierelor, serviciul iluminatului public şi al tramvaielor;
6) Serviciul financiar, care cuprinde direcţia de contabilitate, serviciul pentru constatare, serviciul percepţie şi serviciul casieriei centrale;
7) Fondul pentru donaţii.
Aceste diferite servicii figurează în bugetul din 1906 cu 2.082.618 de franci.
În 1906, bugetul personalului administrativ este deci în jur de 20 de ori mai mare ca în 1866.
Funcţiile primarului şi ale adjuncţilor, odinioară gratuite, sunt plătite din 1866.
Primarul primea 60 de ducaţi pe lună, iar adjuncţii 1 ducat şi jumătate pe ziua de lucru.
În 1869, retribuţia primarului a fost fixată la 700 de franci pe lună şi a adjuncţilor la 17 franci pe ziua de lucru.
Începând din 1871, retribuţia primarului şi a adjuncţilor figurează în buget cu 30.000 de franci pe an.
În 1883, retribuţia primarului a fost fixată la 1.000 de franci pe lună şi cea a adjuncţilor la 20 de franci pe zi, numărându-se pentru fiecare 300 de zile pe an.
În 1889, retribuţia primarului a fost menţinută la 1.000 de franci, cu 6.000 de franci indemnizaţie şi cea a adjuncţilor ridicată la 500 de franci pe lună.
Numărul total al funcţionarilor în aceste diverse servicii ale primăriei este de 267.
Fin 1830 în 1860, veniturile comunale proveneau din accize, din amenzi, din închirierea pieţelor, din taxa pe greutăţi şi măsuri, din dijme şi din venitul jocurilor de cărţi al căror monopol îl deţinea primăria. Comuna primea în plus o subvenţie de la stat pentru pavarea străzilor.
În 1863, Parlamentul a acordat oraşului dreptul de a-şi stabili singur bugetul.
bugetul total de 12.619.428 fr. 20 c. sunt repartizaţi în cinci capitole principale:
a) Administraţia centrală ……………………. 2.016.345,07 fr.
b) Serviciul medical …………………………. 655.661,40 fr.
c) “ tehnic ……………………………. 3.174.336,93 fr.
d) “ financiar ………………………… 557.536,00 fr.
e) Deschidere credit ………………………… 262.342,65 fr.
Total ………………. 6.666.222,05 fr.
Vom prezenta pentru fiecare capitol cheltuielile mai importante:
a) Administraţia centrală
| Retribuţia primarului | ……………………. | 12.000 fr. |
| Retribuţia celor 2 adjuncţi | ……………………. | 18.000 fr. |
| Indemnizaţia de consilier delegat la Starea Civilă | ……………………. | 6.000 fr. |
| Indemnizaţii în jetoane de prezenţă a consilierilor cu delegaţii temporare | ……………………. | 12.000 fr. |
| Retribuţia personalului administrativ | ……………………. | 307.134 fr. |
| Imprimate, registre, etc. | ……………………. | 40.000 fr. |
| Publicaţii, obiecte de papetărie, cheltuieli diverse etc. | ……………………. | 23.100 fr. |
| Monitorul comunal | ……………………. | 3.500 fr. |
| Cheltuieli procesuale, pentru timbre etc. | ……………………. | 42.000 fr. |
| Încălzire Primărie şi dependinţe | ……………………. | 56.200 fr. |
| Asigurări | ……………………. | 10.500 fr. |
| Plată diverse servicii | ……………………. | 9.000 fr. |
| Rată anuală la Creditul funciar pentru casa cumpărată de N. Fleva, pentru str. Scaune nr.45. | ……………………. | 13.000 fr. |
| Rata emfiteozei brutăriei din Colentina | ……………………. | 3.000 fr. |
| Chirii şcoli | ……………………. | 50.000 |
| Indemnizaţii pentru directorii de şcoală | ……………………. | 40.260 fr. |
| Cheltuieli ale şcolilor, premii, ajutoare pentru elevii săraci | ……………………. | 12.680 fr. |
| Fonduri pentru întreţinerea Şcolii de comerţ inferior | ……………………. | 4.000 fr. |
| Subvenţii pentru bisericile sărace | ……………………. | 200.000 fr. |
| Fonduri pentru corurile bisericeşti întreţinute de comună | ……………………. | 44.000 fr. |
| Ajutor viager preoţilor acestor biserici | ……………………. | 19.700 fr. |
| Asistenţă publică | ……………………. | 45.870,65 fr. |
| Azil de noapte | ……………………. | 13.991,49 fr. |
| Ospătăria populară | ……………………. | 16.000 fr. |
| Băi publice | ……………………. | 4.000 fr. |
| Azilul “Protopop Tudor Economul” | ……………………. | 500 fr. |
| Şcoala profesională Pr.T. Economul şi Orfelinatul “Maria Turnescu” | ……………………. | 20.700 fr. |
| Subvenţie către Stat pentru Poliţie | ……………………. | 676.779 fr. |
| Subvenţie pentru pompieri | ……………………. | 186.000 fr. |
| Subvenţie pentru Teatrul Naţional | ……………………. | 40.000 fr. |
| Subvenţii diverse | ……………………. | 25.006,67 fr. |
b) Serviciul medical
| Retribuţia personalului | ……………………. | 327.348 fr. |
| Medicamente pentru săraci şi pentru copiii abandonaţi | ……………………. | 16.000 fr. |
| Subvenţii către Eforia spitalelor pentru alienaţi şi pentru infirmi | ……………………. | 90.000 fr. |
| Pentru serviciul de supraveghere a prostituţiei | ……………………. | 21.700 fr. |
| Pentru serviciul veterinar | ……………………. | 30.050 fr. |
| Pentru serviciul copiilor abandonaţi | ……………………. | 11.800 fr. |
| Pentru Azilul G. şi G.Cantacuzino | ……………………. | 30.000 fr. |
| Pentru Ospiciul “Zerlenti” | ……………………. | 39.300 fr. |
| Pentru Laboratorul municipal | ……………………. | 6.000 fr. |
| Fonduri de epizootie | ……………………. | 65.363,40 fr. |
c) Serviciul tehnic
| Retribuiţi personalului | ……………………. | 1.055.100 fr. |
| Material | ……………………. | 6.000 fr. |
| Serviciul plan | ……………………. | 2.500 fr. |
| Serviciul alinieri | ……………………. | 28.800 fr. |
Serviciul construcţii
| Întreţinerea imobilelor comunale | ……………………. | 20.000 fr. |
| Mobilier al imobilelor | ……………………. | 20.000 fr. |
| Iluminatul imobilelor | ……………………. | 26.000 fr. |
| Pentru sărbătorile naţionale şi decoraţiile publice | ……………………. | 25.000 fr. |
| Reparaţii la imobilele comunale | ……………………. | 35.000 fr. |
| Serviciul grădini şi plantări | ……………………. | 31.000 fr. |
Serviciul apelor
| Întreţinerea canalului Dâmboviţei | ……………………. | 10.000 fr. |
| Întreţinerea malurilor râului | ……………………. | 3.000 fr. |
| Branşarea persoanelor particulare | ……………………. | 50.000 fr. |
| Uzina hidro-electrică | ……………………. | 249.756,25 fr. |
| Iluminatul public al străzilor cu electricitate | ……………………. | 30.000 fr. |
Serviciul poduri şi şosele
| Nisip, piatră, asfalt, bazalt, lemn, unelte, maşini etc. pentru întreţinere, transformarea, construirea de pavaje şi trotuare | ……………………. | 200.000 fr. |
| Întreţinerea în contul Statului a şoselelor naţionale în zona capitalei | ……………………. | 200.000 lei |
| Întreţinerea în contul Prefecturii Ilfov a şoselelor din oraş | ……………………. | 10.000 fr. |
| Societăţi de bazalt pentru întreţinerea trotuarelor | ……………………. | 74.078,60 fr. |
| Pavaje noi cu pavele din Turcoaia | ……………………. | 280.000 fr. |
Secţia salubrizare
| Aparatură pentru serviciul vidanjare | ……………………. | 5.000 fr. |
| Latrine şi vespasiene publice | ……………………. | 13.000 fr. |
| Întreţinerea, transformarea şi completarea materialelor pentru măturat, spălat şi ridicarea gunoiului sau cu zăpezi | ……………………. | 150.000 fr. |
| Cazarmă măturători | ……………………. | 4.000 fr. |
| Locomotive, vagoane, vagonete pentru ridicarea gunoiului | ……………………. | 7.000 fr. |
| Întreţinerea depozitelor de gunoi | ……………………. | 8.000 fr. |
| Cumpărarea şi închirierea de cai şi de boi | ……………………. | 30.000 fr. |
| Muncitori şi căruţe suplimentare pentru îndepărtarea zăpezii | ……………………. | 20.000 fr. |
| Prime de încurajare pentru personalul inferior | ……………………. | 4.300 fr. |
Serviciul grajduri şi ateliere
| Hrană pentru cai şi boi | ……………………. | 150.000 fr. |
| Furaje pentru cai şi boi | ……………………. | 8.000 fr. |
| Medicamente, combustibil, gaz | ……………………. | 12.500 fr. |
| Iluminat | ……………………. | 6.000 fr. |
| Diverse | ……………………. | 19.000 fr. |
Serviciul iluminat şi tramvaie
| Iluminatul străzilor | ……………………. | 350.000 fr. |
| Iluminatul abatorului | ……………………. | 12.000 fr. |
| Laborator de verificare a contoarelor, etc. | ……………………. | 5.000 fr. |
| Aparate pentru determinarea curentelor de derivaţie pe reţeaua tramvaielor electrice | ……………………. | 2.000 fr. |
d) Serviciul financiar
| Retribuţie personal | ……………………. | 342.496 fr. |
| Fonduri pentru donaţii | ……………………. | 12.000 fr. |
Materiale
| Cheltuieli curente | ……………………. | 1.500 fr. |
| Impozite pentru imobilele comunei | ……………………. | 30.000 fr. |
| Restituiri de sume încasate greşit | ……………………. | 20.000 fr. |
| Indemnizaţii de transport şi altele | ……………………. | 20.000 fr. |
| Indemnizaţie pentru comisiile de recensământ, de rechiziţionări şi de recrutare | ……………………. | 20.000 fr. |
| Acoperirea deficitului casei de pensii comunale | ……………………. | 70.000 fr. |
Să examinăm în primul rând diversele capitole ale încasărilor.
Încasările provenind din impozite directe sunt formate din:
1) Patru taxe care dau în total 834.000 de franci, adică
| Taxa pentru patente | ……………………. | 170.000 fr. |
| Taxa funciară | ……………………. | 624.000 fr. |
| Taxa pentru căile de comunicaţii | ……………………. | 10.000 fr. |
2) Taxa de 0,05 centime pentru decalitrul de vin, 0,10 centime pe decalitrul de ţuică de prune şi de 0,20 centime pe decalitrul de alcool; în total 70.000 de fr.
3) Diverse impozite directe care dau în total suma de 1.500.000 de franci. Aceste impozite sunt următoarele:
| 4% din construcţii şi maidane | ………………….. | 900.000 fr |
| 5% din chiria hotelurilor | ………………….. | 25.000 fr. |
| 8% din chiria cafenelelor, braseriilor, restaurantelor, cluburilor şi grădinilor publice | ………………….. | 50.000 fr. |
| Autorizaţie de construcţie şi de reparaţii | ………………….. | 50.000 fr. |
| Materiale de construcţie | ………………….. | 35.000 fr. |
| Firme în româneşte | ………………….. | 23.000 fr. |
| Firme în limbi străine | ………………….. | 3.000 fr. |
| Pompe funebre | ………………….. | 25.000 fr. |
| Birje, vehicule închiriate | ………………….. | 180.000 fr. |
| Căruţe, camioane etc. | ………………….. | 5.000 fr. |
| Omnibuze | ………………….. | 2.000 fr. |
| Tramvaie | ………………….. | 82.000 fr. |
| Impozit pe zestre | ………………….. | 50.000 fr. |
| Impozit pe cramă | ………………….. | 15.000 fr. |
| Impozitul vânzătorilor ambulanţi | ………………….. | 55.000 fr. |
4) Prestaţii comunale 600.000 de franci.
5) Impozit pe lux:
| Biciclete | ………………….. | 5.000 fr. |
| Embleme pe vehicole | ………………….. | 800 fr. |
| Cai de lux | ………………….. | 18.000 fr. |
| Cai de muncă pentru comerţ şi industrie | ………………….. | 16.000 fr. |
| Baluri publice | ………………….. | 8.000 fr. |
| Petreceri cu dans în restaurante, grădini etc. | ………………….. | 2.000 fr. |
| Reprezentaţii teatrale, de circ, concerte etc. | ………………….. | 20.000 fr. |
| Concerte în grădini publice, cafenele muzicale | ………………….. | 25.000 fr. |
| Panorame, diorame etc. | ………………….. | 5.000 fr. |
| Servitori în livrea, cu galoane de aur, brandenburguri sau cocarde | ………………….. | 4.000 fr. |
| Servitori în livrea simplă | ………………….. | 10.000 fr. |
| Servitori în general | ………………….. | 30.000 fr. |
| Total | ………………….. | 143.800 fr. |
6) Fondul comunal 6.314.874 fr.
7) Taxele comunale:
| Pentru verificarea şi marcarea greutăţilor şi măsurilor | ………………….. | 70.000 fr. |
| Pentru extrasele de naştere | ………………….. | 10.000 fr. |
| Pentru extrasele actelor de căsătorie | ………………….. | 15.000 fr. |
| Pentru înscrierea divorţurilor | ………………….. | 2.000 fr. |
| Pentru actele de identitate | ………………….. | 500 fr. |
| Pentru livretele de servitor | ………………….. | 30.000 fr. |
| Pentru autorizaţii pentru vânzarea animalelor | ………………….. | 12.000 fr. |
| Total | ………………….. | 139.500 fr. |
8) Taxe speciale:
| Vidanjare | ………………….. | 8.000 fr. |
| Ridicarea gunoiului | ………………….. | 230.000 fr. |
| Apă | ………………….. | 750.000 fr. |
| Sacrificarea animale şi taxe pentru animalele destinate consumului | ………………….. | 450.000 fr. |
| Cântărire | ………………….. | 5.000 fr. |
| Total | ………………….. | 1.443.000 fr. |
9) Venituri diverse:
| Cimitire | ………………… | 38.000 fr. |
| Ospătăria populară | ………………… | 8.000 fr. |
| Băi publice | ………………… | 5.000 fr. |
| Vizite şi livrete pentru supravegherea prostituţiei | ………………… | 18.000 fr. |
| Rambursări de sume cheltuite în contul proprietari pentru împrejmuiri, construcţii sau reparaţii | ………………… | 8.000 fr. |
| Rambursări de sume cheltuite pentru îmbrăcarea muncitorilor serviciului de salubritate şi a paznicilor grădinilor publice | ………………… | 7.000 fr. |
| De la societăţile de tramvaie pentru curăţirea gunoiului de-a lungul liniilor | ………………… | 32.721,64 fr. |
| De la noua Societate de tramvaie, impozit anual, conform actului de concesiune | ………………… | 17.000 fr. |
| Sume depuse de persoane particulare pentru instalarea apei curente | ………………… | 50.000 fr. |
| Redeventă minimală a Companiei de gaz conf. art.29 al. III al noii concesiuni | ………………… | 250.000 fr. |
| Dobândă de 5% din garanţiile depuse la Compania de gaz de abonaţi pentru a fi împărţită săracilor | ………………… | 12.000 fr. |
| Sumă neutilizată a fondurilor extraordinare pentru alimentarea cu apă | ………………… | 7.456,25 fr. |
| Total | ………………… | 453.168,89 fr. |
10) Venituri speciale:
| Chirii ale proprietăţilor comunei | ………………….. | 390.000 fr. |
| Chirii afişajul anunţurilor | ………………….. | 8.860 fr. |
| Chiria pentru podul Vitan | ………………….. | 35.000 fr. |
| Chiria Câmpul Moşi şi pentru târg | ………………….. | 100.000 fr. |
| Chiria pentru animalele aduse în piaţă spre vânzare | ………………….. | 30.000 fr. |
| Beneficiu din vânzarea terenurilor cimitirelor | ………………….. | 85.000 fr. |
| Total | ………………….. | 648.860 fr. |
11) Subvenţii:
| Subvenţie pentru întreţinerea Grădinii Cişmigiu | ………………….. | 6.000 fr. |
| Subvenţii pentru mărirea sumelor plătite preoţilor de la bisericile sărace | ………………….. | 19.700 fr. |
| Subvenţii pentru întreţinerea şoselelor naţionale | ………………….. | 50.000 fr. |
| Pentru întreţinerea şoselelor aflate în grija Statului | ………………….. | 200.000 fr. |
| Subvenţie de la Camera de Comerţ pentru întreţinerea şcolii de comerţ inferior | ………………….. | 2.000 fr. |
| Subvenţie de la Prefectura Ilfov pentru întreţinerea şoselelor din oraş | ………………….. | 10.000 fr. |
| Total | ………………….. | 287.700 fr. |
Venituri extraordinare
Aceste venituri sunt alcătuite din donaţii şi legate, cât şi din diverse încasări accidentale.
Donaţiile şi legatele reprezintă o sumă de 115.725 de franci şi 31 de centime care vin din următoarele surse:
| Fondul donat de Maiestatea Sa Regina pentru zestrea fetelor sărace (capital 7.000 fr.) | ………………….. | 807,45 |
| Fondurile Androcle şi Aretti Fotino pentru întreţinerea Azilului de noapte (capital: 20.000 fr.) | ………………….. | 950, – |
| Fondul C. Panady pentru întreţinerea orfanilor (capital: 11.700 fr.) | ………………….. | 1.277,45 |
| Fondul Al. Andreescu pentru cumpărarea de cărţi şi îmbrăcăminte pentru copiii săraci şi pentru întreţinerea Azilului de noapte (capital: 10.500 fr.) | ………………….. | 1.760,20 |
| Fondul Cutti pentru înmormântări | ………………….. | 6.065 |
| Fondul Cioranu pentru acordarea de burse şi zestre tinerelor fete | ………………….. | 2.120 |
| Fondul Avramidis pentru ajutor către cei săraci (capital: 3.000 fr.) | ………………….. | 214,30 |
| Fondul episcopului Valerian Râmniceanu pentru ajutorarea săracilor (capital 1.000 fr.) | ………………….. | 47,50 |
| Fondul protopopului Tudor Economul (capital 287.000 fr.) şi al d-nei Maria Turnescu (capital 100.000 fr.) pentru fundaţia “Protopopul Tudor” şi Orfelinatul “Maria Turnescu” | ………………….. | 17.610,65 |
| Beneficiul lucrărilor acestei fundaţii | ………………….. | 2.000 |
| Fondul Inocenţie Kiţulescu pentru Ospătăria populară | ………………….. | 2.478 |
| Fondul Ecaterina Vasiliad pentru întreţinerea mormântului familiei | ………………….. | 444,40 |
| Fondul Evloghie Gheorghieff pentru Azilul de noapte şi societatea de învăţământ al poporului român | ………………….. | 10.700 |
| Numerar depus la Casa de depuneri şi consemnaţiuni din fonduri | ………………….. | 14.965,55 |
| Fondul M. Eminescu pentru întreţinerea mormântului său (capital: 1.000 fr.) | ………………….. | 432,85 |
| Fondul Iulian Vrăbiescu pentru întreţinerea a 4 pături la Azilul de noapte (capital: 4.400 fr.) | ………………….. | 260,90 |
| Fondul Naiman pentru distribuirea de lemn săracilor (capital 23.300 fr.) | ………………….. | 6.397,20 |
| Fondul donat de Comitetul român al Expoziţiei de la Paris 1889 pentru crearea unei expoziţii permanente (capital 49.500 fr.) | ………………….. | 11.848,26 |
| Contribuţia Primăriei Ilfov pentru construirea pavilionului Moşi | ………………….. | 20.000 |
| Diverse eventuale donaţii pentru săraci, Azilul de noapte şi Ospătăria populară | ………………….. | 15.000 |
| Restul sumei donate de Al.G. Cantacuzino pentru copii abandonaţi şi îngrijiţi de Azilul “G. şi E. Cantacuzino” | ………………….. | 345,60 |
| Total | ………………….. | 115.725,31 |
Veniturile accidentale se ridică la 68.000 de franci”.
adrian majuru
[1] De fiecare dată când se schimba guvernul, toate consiliile municipale din ţară erau dizolvate şi înlocuite de comisii interimare.
[2] Legea organizării Administrației Municipiului București, din iulie 1929, Tipografia Curierul judiciar, București, 1929
[3] Lege pentru organizarea Municipiului București, publicată în Monitorul Oficial nr.54 din 4 martie 1939, „Bucovina”, I.E.Torouțiu, București, 1939
[4] Frédéric Damé, Bucureștiul la 1906, Editura Paralela 45, Pitești, 2007
