Ești de acord?
Este până la urmă treaba fiecărei națiuni să stabilească ce-și dorește: impozite mai mari, mai mici sau deloc; distribuite uniform, proporțional sau politic. Că ne place sau nu, statul paternalist nu va dispărea nici măcar după criza de acum.
Și totuși, ceva trebuie să se schimbe – cauza fundamentală, simplă, a tuturor problemelor: deficitul bugetar. Marota politicienilor și a economiștilor dirijiști și-a arătat limitele și este pe cale să îngroape națiuni, cu totul.
“Este necesar pentru dezvoltare”, spun ei, iar asta sună atât de bine că nimeni nu se mai întreabă exact ce înseamnă asta. Înseamnă că statul își asumă postura de antreprenor: se împrumută de un leu de la deja-taxatul sector privat și își închipuie că îl poate înmulți chiar mai eficient decât cel care a produs leul.
De cele mai multe ori se înșeală, dar își asumă asta și pretinde că de fapt efectele sunt intangibile dar că ele aduc indirect creștere economică. Criza datoriilor suverane, cu deficite cronice, datorii cât un PIB întreg și dobânzi care nu mai pot fi plătite arată doar că statul s-a înșelat și că acum e în prag de faliment.
Calculul politic a fost unul meschin: putem mări cheltuielile cu 10-20% peste nivelul încasărilor iar nota de plată o lăsăm pentru mai târziu, când o vor plăti alții. Calculul economic dă, practic, eroare. În primul rând, povara dobânzilor este inacceptabilă pentru societate, care niciodată n-a pretins că ar avea vreo vocație antreprenorială. În al doilea rând, banii “produși” prin deficit sunt doar mutați din zona vie a economiei, cea a riscurilor și responsabilităților, în zona rentelor, a parzitismului și a sinecurilor. Dacă o companie privată se împrumuta pentru aceleași bazaconii și eșua, ea ar fi dat faliment în liniște și i s-ar fi executat cât mai mult posibil.
Deficitul bugetar nu este garantat cu nimic – decât cu dreptul suveran al statului de-a încasa impozite de la cetățeni și de-a le mări la nevoie. Pe asta s-au bazat creditorii când (uneori de bunăvoie, alteori obligate) au împrumutat statele la dobândă preferențială și de asta insistă acum ca garanția să fie executată.
Iar pentru ca asta să nu se mai întâmple vreodată , trebuie ca bestia – împrumutul curent pentru acoperirea deficitului – să fie ucisă.
sursa-http://www.riscograma.ro/4670/cand-statul-se-imprumuta-tu-esti-gajul/