Doar din avion se vede că educația din România aproape că nu există. Din mijlocul lucrurilor se găsesc întotdeauna justificări, superlative sau comparații favorabile.
Printre erorile de percepție, cea cum că elevii români își arată valoarea când ajung la școli din străinătate sau cea că “acum nu se mai învață ca înainte”. Păcatul fundamental al tezei că elevii români sunt mai buni decât cei din țări cotate mai bine de testele interanționale vine dintr-o eroare de poziționare. Judecata o fac desigur cei plecați, care provin din clase sociale mai înalte și au ambiții mai mari. Elevii respectivi au urmat cele mai bune școli și licee de aici și aterizează acolo în instituții de nivel mediu. De unde apare concluzia că “în România se învață mai bine”.
Păi nu prea, dacă elevii respectivi s-ar fi mutat tot în România, într-un orășel de provincie ar fi avut un șoc și mai mare, iar dacă s-ar fi mutat la o școală de la țară ar fi constatat că noii colegi învață să citească cuvinte întregi abia prin clasa a cincea.
O altă eroare de poziționare, la care achiesează chiar și personaje foarte lucide și raționale: cândva ”se făcea, totuși, carte…”. Este vorba despre o comparație similară: între o elită de atunci și media de acum. Și atunci erau licee bune, unde toată lumea învăța, și licee proaste, unde toată lumea pierdea vremea. Acum, situația este aceeași. Chiar dacă majoritatea au picat la bacalaureat, au fost și destule note de zece sau foarte aproape de zece.
Iar liceele care erau atunci căutate (presupus-bune) sunt acum și mai căutate. Schimbarea sistemului de admitere, de la examenul pe liceu la cel pe județ, a făcut ca media de admitere să crească, chiar și la peste 9,5. Asta, pentru că a dispărut riscul de-a rămâne pe dinafară în cazul unei opțiuni prea ambițioase. Li se poate reproșa acestor copii că învață mai puțin decât colegii lor de acum 30-40 de ani? Nu, iar singura problemă este că sunt puși să învețe sârguincios aceleași bazaconii.
Media rezultatelor este însă mult mai greu de comparat, și ar fi nevoie de un efort științific de amploare pentru a ajunge la o concluzie. Bun, știm că 40% dintre elevii care aveau 15 ani în 2009 erau analfabeți funcțional? Dar care este rata acestui indicator în rândul generațiilor care au acum 30, 40, 50, 60 de ani etc. În lipsa statisticilor, aproximări se pot face din aproape în aproape.
Prima este constatarea empirică – comparația dintre elevi și părinții respectiv bunicii lor. Chiar dacă la nivel declarativ școala a evoluat, regula generală este că bunicii vin la părinți să ceară ajutorul pentru a desluși o rețetă farmaceutică, nu invers, și că părinții merg la copii să le ceară ajutorul pentru a trimite un e-mail, nu invers. Analfabetismul informatic a cărui pondere crește cu vârsta pare o boală a bătrneții și a scăderii puterii de învățare. Însă în realitate este doar un simptom al analfabetismului funcțional. Există și persoane trecute de 50 de ani care mânuiesc computerul cu naturalețe. Ei sunt printre puținii care, la vremea lor, au învățat cu folos.
Iată ce arată un studiu de acest tip realizat în 1995 în Olanda: Comparând grupa de vârstă 15-50 de ani cu cea de peste 50 de ani, olandezii au descoperit următoarele. În prima grupă, distribuția abilităților de lectură este de aproximativ 6%-19%-52%-23%, primul procent fiind al analfabeților funcționali iar ultimul al celor buni și foarte buni. La grupa de peste 50 de ani, distribuția este 21%-40%-33%-6%.
Spre deosebire de România, Olanda a fost o țară dezvoltată și democratică pe tot parcursul secolului al XX-lea, deci este de așteptat ca la noi discrepanțele să fie chiar mai mari.
Însă marele avantaj pe care îl au generațiile școlare de astăzi nu doar față de părinții lor ci chiar față de cele de acum 10 ani este internetul. Accesul nelimitat la informație deschide un canal paralel de învățare, care se va dovedi probabil mult mai util decât învățământul clasic. Pentru majoritatea, “mesul” este prima ocazie de-a formula un text cu subiect și predicat fără să se conformeze tiparelor idioate învățate la școală:
“văzduhul miroase a ierburi, a frunze proaspete”
“mănunchiul strălucitor al razelor de soare se răsfiră din înalt”
“s-a ivit discul roşu al soarelui ”
“cer senin, albastru ca floarea de nu mă uita”
“pomi încărcaţi în lumină şi culoare”
“soarele -cerc de foc”
“mingea de aur de pe bolta azurie”
“cărări de soare”
“livezi scăldate-n aur”
“a pictat cu un verde puternic toată pădurea”
“a acoperit păşunile şi munţii cu verdeaţă”
“Expresii frumoase” pentru toate anotimpurile, aici
“Haifive” este prima tentativă de-a pune în ordine informație releantă (mult mai bine decât “oracolele” de pe vremuri, o combinație de haos și sirop), dar și de-a conștientiza imaginea personală. Până și pornografia este mai puțin dăunătoare decât multe dintre cursurile de imbecilizare programatică. Internetul este, probabil, unul dintre motivele pentru care analfabetismul funcțional în rândul tinerilor de 15 ani a scăzut între 2006 și 2009 de la 53% la 40% în testările PISA.
Iar acestea sunt doar situațiile de la baza piramidei. Computerul și internetul deschid drumul către informația relevantă, utilă, către situația în care trebuie să iei decizii și chiar poți să câștigi bani. Spre deosebire de situația dramatică a generațiilor anterioare, educația formală nu mai este acum singurul element care poate face și desface viitorul unui tânăr.
P.S. Iată încă un test PISA:
Folosiți documentul „Balonul cu aer cald” de pe pagina precedentă pentru a răspunde la întrebările care urmează.
Întrebarea 8: BALONUL CU AER CALD
Care este ideea principală din acest document?
A Singhania era în pericol în timpul călătoriei sale cu balonul.
B Singhania a stabilit un nou record mondial.
C Singhania a survolat atât marea, cât şi pământul.
D Balonul lui Singhania era gigantic.
Întrebarea 9: BALONUL CU AER CALD
Vijaypat Singhania a folosit tehnologii utilizate la alte două tipuri de transport. Care suntaceste tipuri de transport?
1. …………………………………………………..
2. …………………………………………………..
Întrebarea 10: BALONUL CU AER CALD
În ce scop a fost introdusă în acest document imaginea unui avion de mare capacitate?
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
Întrebarea 11: BALONUL CU AER CALD
De ce desenul ne arată două baloane cuaer cald?
A Pentru a compara mărimea balonului lui Singhania înainte şi după ce a fost umflat.
B Pentru a compara mărimea balonului lui Singhania cu cea a altor baloane cu aer cald.
C Ca să arate că balonul lui Singhania pare mic privit de la sol.
D Ca să arate că balonul lui Singhania era cât pe ce să se ciocnească de un alt balon.
sursa-http://www.riscograma.ro/4636/si-totusi-elevii-de-azi-sunt-mai-buni-nu-mai-prosti-decat-parintii-lor/
