Articolele publicate în majoritate de autor în „Actualitatea muzicală” restituie o perioadă recentă, cunoscută în intimitatea ei cea mai nudă, mai ales de cei implicați în cultură într-un fel sau altul.
Adrian Iorgulescu, un intelectual fin, și-a asumat într-o vreme și o funcție administrativă, la cel mai înalt nivel, fiind ministru al culturii și cultelor, unde vrei nu vrei nu poți să faci la toți pe plac și ești împroșcat cu noroi de ură și fără un pic de obiectivism, de toți cei care cred că au fost nedreptățiți. Bugetul culturii fiind mic nu se poate dilua în marea de nevoi mai mult sau mai puțin îndreptățite.
Articolele sunt editate în carte după cronologia apariției, în general și cu cât perioada atinge anii din urmă, cu atât marasmul, degringolada, bufoneria politică și intelectuală capătă proporții de neimaginat, adunând parcă o apocalipsă de care ne puteam lipsi. Nu ne mai putem apăra de prostia celor care ne conduc, a celor care dețin puterea economică și socială care au inundat pur și simplu totul sau aproape totul.
Un om, un intelectual fin, un muzician ca Adrian Iorgulescu nu se poate feri de valul de semidoctism care, ca o maree infinită inundă totul, de crezi că probabil regresul umanității este ireversibil.
Concluzia la care ajungi, citind paginile scrise admirabil, este foarte sumbră, parcă nu se mai poate face nimic de atâția impostori care s-au întrecut să ocupe centimeru cu centimetru arealul societății noastre.
Este o carte care trebuie citită, poate câțiva se vor și trezi…
(horia petru vertan)
Adrian Iorgulescu
(Dez)Acorduri
Editura Paralela 45, Pitești, 2011
