Veniturile medii lunare pe gospodărie: 560 euro. Cheltuielile: 511 euro

Veniturile totale medii lunare pe gospodărie în ultimul trimestru al anului trecut s-au ridicat la 2.308 lei (558 euro), adică 797 lei pe persoană, conform anchetei asupra bugetelor de familie realizată de INS. Din total, 1.906 lei (658 lei pe persoană) au fost venituri băneşti, iar 402 lei (139 lei pe persoană) au fost venituri în natură.

Structura veniturilor arată că salariile reprezintă principala sursă de bani a gospodăriilor, cu o pondere de 48,6% din total (în scădere, totuşi, cu 0,5% faţă de primul trimestru al anului trecut). Veniturile din prestaţii sociale (adică pensii, concedii de boală şi maternitate, şomaj etc.) reprezintă 25,3%, veniturile în natură (contravaloarea în lei a resurselor proprii ale gospodăriei) 17,4%, veniturile din agricultură 2,5%, cele din activităţi neagricole independente 2,6%, iar cele din proprietate şi vânzări de active din patrimoniu 1,6%.

Practic, românii trăiesc din salarii, pensii şi ajutoare sociale şi din resursele proprii. Ponderea atât de redusă a veniturilor din activităţi independente arată cât de slab dezvoltată este iniţiativa privată, chiar dacă aceasta înseamnă prestare de servicii ca persoană fizică autorizată.

În mediu urban, veniturile au fost cu 30,3% mai mari decât ale celor din mediul rural. În oraşe, salariile au o pondere mai însemnată, de 61,7% din total, în timp ce prestaţiile sociale reprezintă 23,9%, iar veniturile în natură 8,4%.

În zonele rurale producţia agricolă asigură 38,1% din totalul veniturilor, dintre care 31,9% este consumul propriu, iar 6,2% veniturile băneşti din agricultură. Veniturile din prestaţii sociale au o pondere de 27,6%, iar cele salariale de 25,7%.

Cheltuielile totale au însumat 2.114 lei pe gospodărie (730 lei de persoană), adică 91,6% din nivelul veniturilor.

Ponderea cheltuielilor de consum (pentru bunuri alimentare şi nealimentare, inclusiv servicii) se ridică la 72,7% din total. Impozitele, contribuţiile, cotizaţiile şi taxele reprezintă 15% din total, cheltuielile de producţie (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, însămânţat, servicii veterinare etc.) reprezintă 7,5%, cheltuielile pentru investiţii 0,8%, iar alte cheltuieli 4%.

Produsele agroalimentare şi băuturile nealcoolice reprezintă 40,8% din totalul cheltuielilor de consum. Iar cheltuielile cu locuinţa, apă, energie electrică, gaze etc. ocupă 16,6% din total (în mediul urban ponderea acestora este de 20,6%). Băuturile alcoolice şi tutunul au o pondere de 7,7%, iar îmbrăcăminte şi încălţămintea de 6,1%. Muncim ca să trăim, nu ca să ne distrăm, drept pentru care cheltuielile cu hoteluri, cafenele şi restaurante au o pondere de doar 1,3%, iar cele pentru recreere şi cultură 3,9%.

Pentru educaţie, în schimb, cheltuim doar 0,7% din total. Mai dăm 4,8% pe comunicaţii, 5,9% pe transport şi 4,5% pe sănătate. Mobilierul, dotarea şi întreţinerea locuinţei reprezintă 4% din total.

Se poate spune că nivelul economiilor posibile pentru gospodării se ridică la 8,4% din totalul veniturilor, adică 193 de lei lunar. Depozitele populaţiei în bănci însumau la sfârşitul lui februarie 105 miliarde lei, în creştere cu 6% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, ceea ce arată că oamenii chiar au reuşit să economisească ceva bani. O parte a diferenţei dintre venituri şi cheltuieli merge însă şi către plata creditelor deja contractate (circa 100 miliarde lei).

sursa-businesscover.ro