O schimbare a perspectivei de rating, chiar și în cazul SUA, nu-i de ajuns pentru a zgâlțâi piețele financiare. Însă e suficientă pentru a aminti că “investiția cu risc zero” este întotdeauna o minciună.
Vreme de un an, slăbiciunea euro a camuflat eficient slăbiciunea dolarului. S-a terminat. “Bailout” în Portugalia? “Haircut” în Grecia? Nu mai impresionează pe nimeni. Cel puțin, în Europa salvările sunt însoțite de ceva austeritate iar restructurările de datorii ar afecta doar un număr relativ restrâns de creditori – se știu ei. În cazul unui eșec al dolarului, paguba se împarte democratic – la toată lumea.
Decizia Standard&Poor’s de-a reduce perspectiva ratingului AAA al SUA de la stabilă la negativă este cel puțin bizară. Pentru că triplu-A este un efect implicit al supremației dolarului. Sigur că finanțele americane au probleme pe care le știe toată lumea. Dar cât timp ai o tiparniță, ești dispus s-o folosești și se găsește mereu cineva care să cumpere tipăriturile pentru dobânzi minuscule, tehnic nu poți da faliment – cel mult să inunzi creditorii cu hârtii care nu prea mai au nicio valoare. Însă scenariul inflației nu este văzut ca un risc de agențiile de rating, motiva pentru care AAA stabil este singurul scenariu posibil.
Și totuși, de ce reducerea? Pentru că deși are o tiparniță, 1: America nu mai e totuși la fel de dispusă să o folosească și 2: nici creditorii nu mai sunt dispuși să accepte orice.
1. Disputa dintre republicani și democrați referitoare la tăierile de cheltuieli, care aproape a dus la blocarea guvernului, este unul dintre primele semne ale trecerii de la inflație la austeritate. La fel și dezbaterea despre plafonarea datoriei publice: SUA are datorii de aproape 100% din PIB și teoretic mai au voie să împrumute doar câteva zeci de miliarde de dolari. Cele două partide negociază acum ridicarea plafonului. Democrații vor eliminarea sau măcar ridicarea lui, în timp ce republicanii ar prefera să rămânp acolo. Probabil plafonul va crește, însă nu cu mult.
2. Suficient de mulți investitori se feresc de dolar, ceea ce face ca paritatea față de euro să fi depășit 1,45, cotație aproape de neimaginat în urmă cu doar câteva luni. Nu se întărește euro, e doar o slăbiciune a dolarului. Din același motiv aurul a depășit pragul fără precedent de 1500 de dolari pe uncie.
Bun, dar cum se va sfârși o eventuală retrogradare de rating, cu una sau mai multe trepte? Mai puțin dramatic decât s-ar crede. America va cheltui ceva mai mult pe dobânzi, astfel că îi vor rămâne mai puțini bani pentru alte lucruri. Cu cât vor rămâne mai puțin? Cu exact aceeași sumă pe care creditorii lor o vor vedea în plus.
