O, tîmpenii.

Îmi plac primarii noştri – ăştia, ai Bucureştiului. Plătesc o căruţă de bani pentru a scoate gazete de sector, în care să se laude. Singurul care nu o face e Vanghelie, dar el ne dă clasă tuturor cînd are chef: s-a dus la Washington, a plimbat europarlamentarii prin Ferentari şi şi-a tras o chermeză de bulibaşă de ziua lui.

Aflu între timp că campionul reabilitării termice, Chiliman, taie facturi de două ori peste preţul normal firmelor de construcţii şi că discretul domn Poteraş e trimis în judecată pentru abuz în serviciu – drăguţ, nu?

Bugetul Capitalei a fost făcut franjuri, aşa că toată lumea rage la toată lumea – şi culmea e că toată lumea are dreptate. Oprescu zice că democraţii vor să i-o tragă, iar democraţii că Oprescu s-a apucat de proiecte nefolositoare şi c-a propus un buget idiot şi imposibil – şi repet, toţi au dreptate.

Acuma Oprescu s-a dus în China ca să vază cu ochii lui autostrăzile de acolo şi să facă rost de parteneriate. Îmi plac parteneriatele astea – că tot citii de curînd despre posibilitatea construirii metroului din Rahova în regim PPP – doar aşa, ca să fie tot mai multe bilete şi taxe separate.

… pe scurt, cam asta se-ntîmplă acum în Bucureşti: tîmpenii.

Ajungi să crezi că fostul primar – Lis – care-a ajuns să de dea cu coarda prin magazine, îmbrăcat în Omul-Păianjen, e întruchiparea decenţei.