Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului Muncii este îndelung aşteptat atât de mediul de afaceri autohton cât şi de investitorii străini, într-o perioadă în care relansarea economică a României depinde în mare parte de evoluţia mediului de afaceri. Noul Cod al Muncii ar trebui, cel puţin aşa se afirmă, să reechilibreze balanţa dintre angajatori şi salariaţi, actualele prevederi legale asigurând o protecţie crescută salariaţilor în detrimentul angajatorilor.
De la data publicării sale pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (10 decembrie 2010), proiectul continuă să sufere modificări şi se află în continuare în dezbatere publică pe fondul tensiunilor sociale care îşi pun amprenta pe relaţia dintre confederaţiile sindicale şi reprezentanţii Guvernului în cadrul negocierilor purtate.
Ultima variantă conţine prevederi importante referitoare la mai multe aspecte, printre care perioada de probă, reducerea temporară a activităţii angajatorului sau contractul individual de muncă pe perioada determinată, dar până la adoptarea variantei finale a actului normativ, mai pot interveni şi alte modificări.
Perioada de proba
La încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice. O variantă anterioară prevedea că perioada de probă nu poate depăşi 45 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere. Tot referitor la perioada de probă, noul proiect prevede ca perioada în care se pot face angajări succesive de probă pentru acelaşi post este de maximum 12 luni.
De, asemenea, ultima variantă a proiectului de lege pentru modificarea Codului Muncii prevede o serie de schimbări importante referitoare la contractele de muncă pe perioada determinată, care nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni.
Reducerea temporara a activitatii angajatorului
În cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, care depăşesc 30 zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la cinci zile la patru zile pe săptămână, cu diminuarea corespunzătoare a salariului până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului şi după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor.
În cazul în care, din motive economice, este necesară reducerea sau întreruperea temporară a activităţii, pentru maximum 15 zile lucrătoare consecutive pe an, angajatorul poate acorda în acest interval concediu fără plată, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor, după caz.
Proiectul de act normativ mai prevede şi faptul că un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar, iar misiunea de muncă temporară se stabileşte pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 luni.
O alta noutate pe piaţa muncii este aceea că de la 1 ianuarie 2011, cărţile de muncă tradiţionale dispar şi sunt înlocuite cu baze de date electronice la care angajatorii au acces pe baza unui user şi a unei parole. Angajatorii care păstrează şi completează carnetele de muncă urmează să le elibereze titularilor în mod eşalonat, până la data de 30 iunie 2011, pe bază de proces-verbal individual de predare-primire.
În ceea ce priveşte vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010, aceasta se probează în continuare cu carnetul de muncă, astfel încât carţile de muncă trebuie păstrate.
sursa-businesscover.ro
