Alarma de pe tatuaj

La Institutul de Medicină Legală există o colecţie de tatuaje vechi de o sută cincizeci de ani. Fiind în anul de graţie 2008, strada „Pictor Verona” a fost închisă accesului mijloacelor de transport pentru a putea fi folosită într-un mod complex la activităţi culturale: şcoli de desen în aer liber pentru copii; mici scenete de teatru pe o estradă ridicată ad-hoc în mijlocul străzii; iar în curtea şi casa în care se află sediul „Ordinului Arhitecţilor” s-au amenajat expoziţii, lansări de carte etc.

Casa, fiind o casă boierească veche, avea şi un apartament pentru servitori – bucătăreasă, bonă la copii, cu sau fără familie. În acest apartament, destul de mare de altfel, era amenajată o cameră de dormit cu pat şi cu tot ce trebuie pentru uzul domestic. Aici era pusă pe perete o vitrină în care se afla un tatuaj: o fată „Gherghina” destul de plinuţă iar alături părea a fi copilul său, jumătate ca înălţime, numit „Ionuţ”, dar corpul său părea al unui adult cu alură de sportiv. Erau şi alte lucruri vechi expuse cu o anumită valoare de patrimoniu, drept pentru care s-au pus alarme cu senzori adecvaţi pentru a nu risca anumite efracţii. Pe la ora zece seara acest apartament a fost închis, sigilat, alarmele au fost puse în funcţiune şi toată lumea a plecat acasă liniştită. Numai poliţia n-a putut să fie liniştită în noaptea respectivă întrucât alarmele conectate cu sediul poliţiei au sunat tot timpul inducând o stare de panică mai ales că după inspecţia la faţa locului, la modestul apartament din clădirea „Ordinului Arhitecţilor”, aparent nu se întâmplase nimic.

Aici era pusă pe perete o vitrină în care se afla un tatuaj: o fată „Gherghina” destul de plinuţă iar alături părea a fi copilul său, jumătate ca înălţime, numit „Ionuţ”, dar corpul său părea al unui adult cu alură de sportiv.

A doua zi când s-au întâlnit spre seară micul grup de organizatori şi discutând cele întâmplate, un domn a spus: „aici nu s-a pus nici măcar o icoană şi nici o candelă cum era firesc să fie şi în cele mai modeste locuinţe la români, acest lucru a făcut ca cei din tatuaj să revină din alte dimensiuni şi să se bucure nestingheriţi de noua locuinţă pământească”.

horia petru vertan