Un om simplu mi-a povestit despre experienţa sa traumatizantă încercând să creadă în logica firească a lucrurilor, într-o ţară unde irealitatea se află pâna şi în aerul pe care-l respiri. Astfel am aflat cum tenebrele sunt mereu înfometate şi în perpetuă căutare de victime. Aceasta este fauna primăriilor bucureştene, unde, cetatanul nostru modest, care mai păstrează bunul simţ al respectării legilor, are naivitatea să spere că poate fi înţeles, protejat şi ajutat. Din nefericire pentru el, legile sunt pentru alţii. Acest om a dorit sa-si ridice o casă obişnuită, fără pretenţii. A plătit din greu un arhitect, căci nu-i aşa, trebuie o firmă autorizată chiar şi pentru o bucătărie de vară. Arhitectul de bună credinţă, i-a spus un adevăr, fără de care, tenebrele nu se deschid: şpaga! Şi una consistentă, şi scapi fără dureri de cap. Scapi de avize, de indiferenţa agresivă a satirilor şi gorgonelor ratate şi puse pe hăcuire. Dar cu şpaga aceea bietul om rezolva turnarea fundaţiei şi plata proiectului! Şi a spus nu! Dacă eu respect legea, şi ei trebuie să facă la fel! Câtă naivitate! Drumul său a fost lung. Mai bine de un an a colectat avizele şi a plătit taxele cuvenite până când, hăcuitoarea şefă de la urbanism i-a aruncat în spate bolovanul greoi al PUD-ului. Alţi bani la arhitect şi alt timp de aşteptat. Şi alte avize. Dar, fără şpagă! Hăcuitoarea şefă cu nume luciferic, urmat de un diminutiv banal, irelevant pentru calitatea informativă a acestui articol, l-a tratat cu indiferenţă totală. PUD-ul a intrat într-o comisie de validare dar bietul om nu ştia că acolo, în adunătura de xileni şi satiri putreziţi trebuia să-i susţină cineva proiectul, ca la şcoală. Iar proiectul a fost respins.
În acest timp, în cartierul său din capitală, un altul a realizat în patru zile ce lui i-a luat un an: demolarea unei case, pe când el dorea să demoleze o biată bucătărie! Acela a demolat casa după trei zile de la cumpărare! Când Dumnezeu a luat avizele pentru demolare şi când i-a dat primăria avizul de desfiinţare? A doua zi după curăţarea terenului, la o săptămână după ce l-a cumpărat, a demarat şantierul de construire a unei locuinţe noi, încălcând până şi ceea ce hăcuitoarea şefă îi cerea lui să respecte prin PUD!? Adică vecinul său construia pe 90% din teren pe când în zonă era interzis să ocupi mai mult de 45 % din lotul deţinut! Şi uite aşa, legile noastre se aplică preferenţial.