Periferia orasului, cunoscand o foarte mare dezvoltare in mai mult de cei 150 de ani, a ajuns la stadiul de a fi nu numai o continuare a orasului, de legatura intre acesta si rural, dar in special o completare a capitalei.Atractia exercitata de acest oras a avut ca efecte, mai intai, amplasarea industriei, rezultand periferiile industriale. Asa se explica prezenta puternica a activitatilor secundare, in special in partea de Nord a Parisului.
Primele cartiere de locuinte care s-au dezvoltat pornind de la limita orasului au fost cele colective, in special HLM. Si acum,ele sunt cele care inconjoara orasul; acest lucru face ca in plan sa se creeze unitate intre constructiile din intra-muros si din extra-muros, dar sa se si realizeze o trecere treptata intre oras si zona rurala. Urmeaza apoi zone in care predomina locuintele colective, dar exista si locuinte individuale, si mai departate, zonele in care predomina locuintele individuale. Chiar daca dezvoltare comunelor apropiate capitalei nu s-a facut intr-un mod concertat, din cauza administratiilor diferite, avantajul este ca in oricare din aceste zone exista dotarile necesare.
Dezvoltarea urbana prin ceea ce se numeste “urban sprawling” este evidenta in cazul periferiei Parisului. Nemaifiind constransa de limitele administrative ale orasului, si avand la dispozitie teritorii intinse, care cuprind un element peisager important – apa – , aceasta s-a extins tentacular, ajungand sa depaseasca si inelul interior. Caile de comunicatie sunt foarte importante in acest caz, iar dupa cum se vede in planuri, terenul este impanzit de drumuri si autostrazi. Acestea pot constitui un factor de poluare pentru locuintele aflate in vecinatate, si care s-au constituit in lungul cailor de comunicatie. O alta sursa de poluare importanta o constituie si activitatile secundare, cele care inca mai functioneaza, din apropierea orasului, implicit a locuintelor. Este de remarcat suprafata mare de spatii verzi – paduri, parcuri, gradini – prezenta atat in oras,cat mai ales la periferie. Acest fapt ne face sa ne dam seama de o continuitate in ceea ce priveste atitudinea fata de spatiile verzi, daca ne gandim ca in planul din 1705 in locul vechilor fortificatii au aparut siruri de arbori.
Avand in vedere marimea periferiei Parisului, reteaua stradala este, bineinteles, diversificata. Legaturile dintre oras si periferie se realizeaza cu mijlocirea,sau prin traversarea bulevardului Periferic. Acesta este circulatia care se constituie ca limita aproximativa, imediat reperabila a capitalei. In ultimul timp, problematica sa este amintita din ce in ce mai des, prin dificultatile de realizare a unei continuitati vizuale a spatiului. In ceea ce priveste insa legatura tramei stradale din oras cu cea de la periferie, se observa ca se realizeaza direct in cele mai multe cazuri, prin continuarea unor strazi importante. Majoritatea legaturilor se realizeaza la alt nivel decat bulevardul Periferic.
Trama stradala a periferiei difera de la o comuna la alta,chiar de la o zona la alta. Ea s-a dezvoltat planificat, dar luand in considerare administratiile diferite, nu si concertat. Se observa ca exista atat trame ortogonale, asa cum arata imaginea 2, cat si trame organice (fig. 3 si 4).In cazul circulatiilor realizate pe structura ortogonala, insulele sunt mai mici, iar circulatiile urmeaza o linie dreapta. In ceea ce priveste circulatiile organice, se mai pot citi inca loturile mari de pamant care au fost subimpartite, iar printre ele, sau uneori traversadu-le, drumurile urmeaza un traseu curb, mai adecvat locuirii individuale. In constituirea tramelor, insa, cel mai mult se accentueaza realizarea legaturilor dintre diferiti poli de interes – piete, constructii etc. Acest fapt duce la punerea in valoare a anumitor spatii prin accesibilitate si relationare, cat si, la o trama stradala incerta, cu rezolvari specifice (fig. 8). In cadrul locuintelor colective, in functie de proiect, au fost realizate structuri de circulatii in interiorul insulei, raportate la constructiile deservite (fig. 5).
1. 
2.
3. 
4.
5.
sursa imagini – www.wikimapia.com
