CONSECINŢELE EVOLUŢIEI MIJLOACELOR DE TRANSPORT ÎN BUCUREŞTI

In tara noastra, datorita starii inapoiate in care a fost mentinuta de catre imperiul otoman, desi unele orase ca Bucuresti si Iasi erau mai dezvoltate, mijloacele de transport in comun apar destul de tarziu.`

Primele mijloace de transport public, bineinteles individuale, apar in anul 1828 sub forma trasurilor de piata „birje”, termen adus de ofiterii rusi, care erau obisnuiti deplasarii cu trasura. Timp de aproape un secol muscalul (conducatorul trasurii), a fost unul din personajele bucurestene cele mai caracteristice.

In anul 1819 la Paris se face o incercare a unui serviciu de transport in comun, prin punerea in circulatie a unor „omnibuse”, (in latina „egal pentru toti”), cu care puteau circula toate categoriile de oameni, fara a se face vre-o discriminare. 

O data cu dezvoltarea capitalismului din mijlocul secolului XIX, a aparut necesitatea imbunatatirii tuturor formelor de transport. Bucurestiul este legat de restul tarii de o retea dezvoltata de cai ferate.

In 1871 isi fac aparitia in tara noastra primele „tramcare” stramosul tramvaiului, cu infatisarea unui camion pe roti de metal, tras de cai.  Ele functionau doar la cererea unor grupuri de persoane, pentru ai deplasa la diferite evenimente (ex. Targul de la Obor).

In cadrul dezbaterilor consiliului municipal al orasului Bucuresti din anul 1868, s-au pus in discutie oferte care cereau concesionarea construirii in Bucuresti a unor „drumuri de fier americane”. In 1871 apare prima intreprindere de tramvai cu cai

Evenimentul cel mai important in dezvoltarea transportului in comun in Bucuresti, l-a constituit trecerea de la tractiune animala la cea electrica. La 9 decembrie 1984 se da in exploatare prima linie de tramvai electric in Bucuresti.  

C   O   N   S   E   C   I   N   T   E   L   E           E   V   O   L   U   T   I   E   I

T R A N S P O R T U L U I       P U B L I C     I N       B U C U R E S T I

Dezvoltarea transportul si orasului

Transportul in comun a fost introdus ca urmare a unei necesitati a orasului, si a continuat sa fie introdus dupa ce zone noi de oras apareau. Extinderea orasului nu era gandita luand in seama problema transportului. Regiile veneau apoi si isi implementau retelele in acele zone, in functiie de nevoile crescande ale locuitorilor.

Dezvoltarea orasului este in stransa legatura cu transportul in general si cu transportul public in special. Astazi se stie ca terenurile cu cea mai mare valoare sunt cele care au acces direct la metrou sau la linii importante de autobuz sau tramvai.

Transportul public  in viata de zi cu zi

Cresterea Bucurestiului in dimensiuni, a facut ca timpul petrecut in mijloace de trasport sa treaca chiar de 2 ore pe zi. In acest caz oemenii au venit cu solutii pentru a utiliza aceasta perioada si al face sa treaca mai repede. Cele mai intalnite exemple sunt: cititul ziarelor, a cartilor; muzica ascultata la instrumente portabile; si multe altele care se pot desfasura in spatiul limitat din mijloacele de transport.

 Transportul public ca eveniment

La inceputul transportului public in Bucuresti, si peste tot in Romania, orice inaugurare de noi trasee sau de noi mijloace de transport era un eveniment important. Pretul biletelor la inceput era foarte ridicat datorita taxelor impuse de primarie, utilizatorii faceau astfel parte din clasele sociale superioare. Linii speciale erau introduse in timpul sarbatorilor si evenimentelor importante, vehiculele fiind astfel direct asociate cu evenimentele.

In prezent, o inaugurare este privita cu interes doar de cei care beneficiaza direct de ea (angajati, utilizatori, directori). Transportul public a devenit in timp, element comun in viata cotidiana.

Este insa privit ca eveniment de cei ce descopera pentru prima data tramvaiul sau metroul in realitate, oameni veniti pentru prima data. Ei se afla in aceeasi situatie ca cei din 1871 care au facut cunostiinta cu tramvaiul.

Comportamentul in mijloacele de transport

Datorita statutului de exclusivitate, comportamentul in mijloacele de transport era elegant, si diplomat. De asemenea tinuta era oarecum obligatorie.

A urmat introducerea autobuzului, care prin dorinta concesionarilor de a scoate profit maxim, au micsorat pretul biletului, impotriva contractului cu primaria, conducand la scaderea condiitilor de confort si igiena. Intr-o societate bazata pe exploatarea clasei muncitoare care utiliza acum transportul in comun, pana si Societatea Comunala a Tramvaielor Bucuresti, a urmarit realizarea de castiguri cat mai mari. Comportamentul in mijloacele de transport s-a schimbat radical, muncitorii ce calatoresc intre locul de munca si locuinta au adus cu ei comportamentul indiferent si pe alocuri violent, sunt nepasatori fata de conditiile de transport, ei vor doar sa ajunga cat mai repede din punctul A in B.

Transportul in comun a intrat acum in mecanismul societatii progresiste.

In zilele noastre transportul in comun in Bucuresti trece printr-o perioada de tranzitie. Calitaea noilor vehicule (confort, igiena), conduce treptat la schimbarea in bine a comportamentului utilizatorilor.

Toate clasele sociale redescopera transportul in comun, aspectele sale pozitive intr-o perioada suprasaturata de autoturisme personale, mare parte inutile in oras. Comportamentul in interactiunea sociala se schimba, sustinut si de o mai buna educare in randul clasei de jos si de mijloc, care capata mai mult respect de sine si de persoanele de alaturi.  

Ritmul de viata

Efectul pe care l-a avut dezvoltarea transportului in comun asupra rimului vietii in oras, este strans legata de extinderea in teritoriu a Bucurestiului, si de necesitatea evidenta de introducere a unor mijloace mai rapide de deplasare.

O data cu transportul in comun cetatenii bucurestiului nu au mai fost limitati in deplasarile efectuate pe jos. Timpul pentru a ajunge din punctual A in B sa redus, si oamenii au avut mai mult timp pentru alte activitati. Ritmul in care se desfasoare activitatile zilnice a inceput sa fie mai alert, aceasta crestere fiind prezenta si in timpurile prezente.

Mijloacele moderne de transport sunt mult mai rapide decat primele prototipuri, fiind adaptate necesitatilor in schimbare. In prezent extinderea si proiectarea unor noi magistrale de metrou si trenuri urbane sunt prioritatile Bucurestiului pentru transportul in comun.

 Transportul excesiv

Astazi cu greu putem imagina o zi in care mijloacele de transport in comun nu ar mai functiona. Am ajuns sa fim dependenti de transportul in comun (vorbind la nivel de oras nu de individ), iar o greva la Metrorex sau R.A.T.B. prezinta cel mai clar, dependenta cetatenilor fata de mijloacele de transport in comun. Totul pornind de la primele vehicule de la inceputul secolului XIX concepute pentru a inlesni deplasarea pe distante lungi.

Aceasta evolutie in transport, a condus recent si la comoditate in deplasarile scurte, unde se prefera transportul in comun sau masina personala. Vremea plimbarilor incepe sa apuna, oamenii sunt tot mai eficienti in deplasare, si utilizeaza excesiv transportu in comun si personal.

Orasul muscalilor”

Pe vremea trasurilor muscalul, conducatorul trasurii, era personajul cel mai caracteristic pentru Bucuresti, prin tinuta si comportament. Era comparat cu omologii din Paris, care comentau in cazul in care nu le dadeai bacsis; la noi el iti multumea daca le dadeai, sau te lasa in pace daca nu.

O data cu schimbarea mijloacelor de transport si a istoriei, acest tip de transport in comun pentru o singura persoana cum era denumit, capata numele de taxi. Conducatorii lor sunt numiti taximetristi si au capatat un portret robot caracterizat in principal de lipsa de educatie si decadere sociala, indiferent ce masina conduc si ce tarife au. Aceasta meserie a ajuns sa fie lipsita de respect si interes.

Transformarea muscalului reflecta transformarea ce a avut loc la nivel de societate in bucuresti, peralel cu dezvoltarea transportului public.

Comunicare intre grupuri de indivizi

Transportul dezvoltat pe intreg teritoriul orasului a facilitat comunicarea intre indivizi, grupuri si subgrupuri sociale, raspandite in teritoriu. Au avut acum posibilitea de a comunica mai eficient, aceste grupuri au putut sa se exprime mai bine: artistii, poetii au putut schimba idei; teatrele, muzeele primeau mai multi vizitatori.

Transportul in comun a impins pe oameni sa descopere orasul si mai ales sa se descopere intre ei. Bucurestiul a fost nefericit sa aiba un secol dificil, care a marcat dezvoltarea sa si a transportului public. In aceasta perioada de tranzitie generala, transportul public incepe sa capete din nou utilizatori care merg nu numai de nevoie, dar si de placere, deoarece astfel pot sa descopere cel mai bine orasul.

Andrei Constantin, Master, Proiectare urbană, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism, „Ion Mincu” – Bucuresti

R E F E R I N T E    B I B L I O G R A F I C E:

–          Cebuc, Alexandru, Din istoria transportului de calatori in Bucuresti, ed. Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, 1962.

–          Dame, Frederic, Bucurestiul in 1906, ed. Paralela 45, 2007.

–          http://tramclub.org/   (Comunitatea prietenilor mijloacelor de transport in comun)