De lângă Mare (cam la 200 m de mal), Bucureştii îmi inspiră o listă. O încep în noaptea de 17 către 18 iulie 2010, ora 0,33, la câteva zeci de minute după ce – folosindu-mă de o maşinărie bizară (mai mică decât o pisică, dar mult mai mare decât un virus) – am publicat “Marea Unire”[i].
– Un troleibuz care seamănă cu o rădaşcă vernil – spânzurată de un semafor.
– O colecţie de simptome ale tale, care eşti asimilată, prin forţa lucrurilor, unei afecţiuni grave, ucigătoare (în timp).
– Cruda absenţă a brizei, înlocuită cu un soi de portret toxic al unui trecut perpetuu, care include aberaţii personale, observaţii oarbe, nopţi cu ploaie şi câteva ţigări de nejustificat.
– O notă de subsol care nu lămureşte nimic, ba chiar te lasă şi mai în ceaţă.
– Un text foarte scurt, însă care, printre bulevardele toropite, ascunde nostalgia unor evenimente pline de vină şi de umbra unui prenume de nezis (după uşă).
– Un alt text, mai lung, articulând evenimentele din precedentul cu unele mai vechi, din mijloc de toamnă, când, vizavi de un parc, în centru, la ora 23, un buchet de flori aşezat pe cuşca unui tablou electric a spionat un sărut ilegal.
– Evident, o listă.
– O pasăre cu nenumărate picioare, asemănătoare cu un volum de filosofie deschis la mijloc, vânturându-şi paginile ca pe nişte aripi, în zona Facultăţii de Drept.
– Un salcâm sub care te-am văzut. Veneai către mine, tu nu mă văzuseşi, te urmăream de aproape, îţi adulmecam înaintarea ondulată, erai frumoasă.
– Un al treilea text, obligatoriu în fiecare vară, începând cu “De lângă Mare (cam la 200 m de mal), Bucureştii îmi inspiră…” etc.
– O ploaie orizontală, care-mi bagă teiul pe geamul dinspre balcon, fără grindină, dar cu turturele cu tot, astfel încât încep să scriu într-o limbă uguită, care abia dacă se aude pe sub tunete, iar la urmă habar n-am unde am vrut să spun că e vorba despre genunchii tăi, pe care i-am admirat ieri, prefăcându-mă că mă închei la şiret.
– O algă nimerită anapoda în mijlocul Pieţei Rosetti, la care ne-am uitat lung în după-amiaza când te-am dus la terasa din spatele Teatrului Naţional. Era încă verde şi conţinea îmbrăţişările neîntâmplate (la colţul unei clădiri joase, cu bulină roşie, după cum aveam să aflăm).
– Opro blemăd esepa rareac uvint elor.
– O hartă a locurilor unde se pot găsi elemente ale acestei liste (inclusiv acesta, inclusiv “inclusiv acesta”).
– O pipă, un adjectiv, o enumerare, un cal înaripat, un pahar în care s-a înecat alaltăieri o emoţie, un palindrom, un text pentru “Comoara Hestugmiţilor”, un abajur kitsch, o întrebare alcătuită minuţios din limbi de ceas, doi nori, un kilogram de nisip, o repetiţie (o repetiţie, două…), un personaj din Shakespeare, câteva repetiţii şi o enumerare.
– Mesajul: “Reţine mesajul ăsta, va fi reprodus în textul din «Comoara Hestugmiţilor»! Te iubesc!” – ori alt mesaj cu acelaşi tâlc[ii]. (Poftim, ţi-am promis!…).
– Un Rahan.
– Un proiect socio antropo culturo istorico de cercetare a cârciumilor în care s-au format (/se formează) generaţii de viitori absolvenţi de facultăţi, bărbaţi şi femei, specialişti de frunte, Papillon pentru UNATC, Filos pentru filosofi (pe vremuri fusese Tosca, iar mai târziu o bombă fără nume căreia îi spuneam Bitteraş, apoi Tractoraş – fiindcă se afla vizavi de pizzeria Trifoiaş), deBufet la UNA etc.
– Un proiect socio chimico istorico de analiză a compoziţiei berii de la Capşa în zilele noastre, pentru a vedea, potrivit cu preţul respectivei băuturi (şi în flagrantă neconcordanţă cu aerul actualmente cantinos al amintitului local), dacă sunt particule de Eminescu prin sticle. (Un prieten economist a şoptit că asemenea preţ ar insinua chiar prezenţa personală a poetului în recipient).
– O praştie confecţionată prin fixarea unei benzi elastice de 90 de metri între două blocuri-turn, folosită pentru a lansa roabe, autoturisme de mici dimensiuni, lăzi cu pulpe de curcan (superioare) congelate, valize foarte grele şi televizoare. (Conform informaţiilor de ultimă oră, un grup de 16000 de ingineri lucrează la proiectul variantei cu bandă elastică de 145 de metri, utilizabil, se pare, şi la azvârlirea de cisterne, tramvaie şi containere. O Comisie a Primăriei a decis că amplasamentul optim ar fi între City Gate North Tower şi City Gate South Tower, care flanchează intrarea în curtea Romexpo).
– Tendinţa de a confunda lumea cu tine, geografia devenind anatomie, călătoriile mângâieri şi marile descoperiri cedările tale succesive (o mână pe Australia, un sărut pe Coasta de Fildeş, azi e voie pe Valea Cutare…).
– Sentimentul că, dacă nu plec mâine la Moeciu (ori în Malawi, Siberia, la Snagov, în Bhutan, la Monaco, la Seoul – adică 서울 – , în Islanda sau pe E70, măcar până la 21 km distanţă de Giurgiu), voi începe să-mi torturez vecinii ascultând la maximum “Aus den sieben Tagen” de Stockhausen ca reacţie la o criză a cărei natură, momentan, îmi scapă.
Atât[iii].
[i] Dublura “De lângă Mare /…/ «MAREA UNIRE»” insinuează un ecou alternativ al titlului. S-a omis o cratimă spre a nu dezvălui un substantiv deghizat. Minimul simţ al responsabilităţii opreşte orice detaliu suplimentar. Cu toate acestea, cititorul experimentat, psihiatrul autorului şi duhovnicul său – al psihiatrului – nu vor întâmpina (credem) prea mari dificultăţi în a-şi lansa propriile ipoteze. (Nota editorului chinez).
[ii] Pare adesea că unii colaboratori anonimi, care îmi scriu sub şantaj articolele, au tendinţa de a nu sesiza distincţia dintre această rubrică şi Mica Publicitate. Astfel, în seara zilei de 20 iulie am primit sugestia de a semna o altă listă, ce conţinea inter alia “GRESIE PORŢELANATĂ ÎN VARIANTA LAPPATO SAU NATURAL, DISPONIBILĂ ÎN DIMENSIUNE 50X50 ŞI 25X50”, “Lavoar 3125 (disponibil şi cu dungă lila)”, “Adeziv Cutarexin pentru plăci ceramice la interior şi exterior 13,65 RON / bucata TVA inclus. Adeziv pentru gresie şi faianţă la interior şi exterior. Consum 3kg/m2. Ambalat la sac de 25 kg”, “Poloboc-nivelă cu bulă de aer” etc.
[iii] Un viitor volum colectiv, publicat simultan la Londra, Milano, Bangkok (กรุงเทพมหานคร), Melbourne, Turda şi Lyon, va examina statutul acestui “Atât” – care, vorba lui Heraclit, face parte şi nu face parte din listă.
