Legislatia si publicitatea

Am vazut aparand in ultimul timp, pe strazile centrale ale Bucurestilor, elemente de mobilier urban intr-un stil nedefinit, care incearca oarecum sa sublinieze valoarea istorica a orasului. Cautand mai multe pe internet, am fost si mai nedumerita; stiam ca nu exista reglementari specifice in ceea ce priveste panourile publicitare, insa ca acest lucru sa fie sesizat si cerut de catre firmele de publicitate outdoor era o noutate.

Firme care sunt (poate…!) obisnuite sa negocieze cu primariile contracte pentru publicitatea stradala bazandu-se pe un cadru legislativ predefinit, se confrunta in Romania cu o situatie mai putin obisnuita, in care ei vor sa isi promoveze ideile si produsele, intr-un process paralel cu acela de a invata administratia locala cum se procedeaza in astfel de situatii. Nu este vorba aici de invatarea unor principii dupa care functioneaza sfera privata (asa cum este cazul in alte situatii), ci de asumarea rolului de actor public. Cand acest lucru nu se intampla, ceilalti se simt datori sa si-l asume. Afirmatia potrivit careia „Bucureştiul arată ca un mare supermarket” (Christian Kauter, CEO Affichage Holding) (sursa: http://www.affichage.ro/DesktopDefault.aspx/tabid-1044/1874_read-21719/ ), apartinand unui actor din domeniul privat direct implicat, nu este numai o constatare, poate fi inteles chiar ca un repros.

Afirmatia si discutii pe acesta tema au avut loc in 2007 (sursa: http://www.affichage.ro/Desktopdefault.aspx/tabid-1044/ ); la momentul respectiv era in vigoare Hotararea 144 din 20/07/2001 (sursa: http://acteinterne.pmb.ro/legis/acteinterne/acte_int/afisint.php?f=6880 ), care reglementeaza mai curand aspecte financiare decat estetice si de organizare. Pana in momentul actual legislatia nu s-a schimbat, exista numai o propunere de regulament care dateaza din 03.2009 : http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2009-03-26-5523728-0-regulamentul-publicitate-capitalei-propus-primarie.doc.