Propun in prezentul post un studiu prin imagini si exemple al sistemelor pluviale folosite in trecut si in prezent la case acoperite in sarpanta . Desi in general trecute pe un plan secundar ca importanta in proiectul de arhitectura, elementele folosite pentru sistemul de pluviale poate fie sa duca la efecte vizuale discordante sau din contra sa aduca un plus prin mestesug si detaliu. Am postat mai jos o serie de poze menite sa exemplifice felul in care aceste detalii pot functiona ca plus sau ca minus.
O prima situatie este cea a cladirilor vechi asupra carora nu s-a intervenit in timp prin schimbari de elemente. Mai toate exemplele releva o atentie deosebita acordata zonei de streasina – streasina este mult iesita inafara ceea ce pe de-o parte conduce la o tratare ornamentala a placarii intradosului sau, iar pe de alta parte dicteaza un profil anume al elementului de burlan prin racordarea sa de la streasina la planul zidului exterior fie prin elemente curbe fie prin elemente drepte in unghi abrupt. Colectoarele de ape pluviale sunt de cele mai multe ori elemente tratate decorativ si unitar cu decoratiunea de fatada. De multe ori sectiunea burlanelor este patrata. Burlanele sunt in general montate foarte discret, rareori elementele decorative de la cornisa (case in stil eclectic sau neoromanesc) sunt “agresate” vizual de prezenta acestora.
O situatie speciala este cea a cladirilor vechi care au suferit renovari – indiferent de bunavointa beneficiarului solutile integrate existente pe piata nu pot face fata comparatiei detaliului si mestesugului vechilor elemente manufacturate ( desigur observatia se aplica si inca si mai pregnant la elementele de tamplarie ale casei). Nu rar in urma unui proces de renovare vechea casa se leapada de tot ceea ce o individualiza si se transforma intr-un produs imobiliar ( a carui identificare temporala devine tot mai grea ) care se pierde usor prin productia vernaculara de la periferiile oraselor. Culorile “de catalog” (RAL 3000 face furori si are reducere la mai toate firmele) aplicate “la pachet” de la elementele de invelitoare la jgheaburi, burlane, parazapezi si inele de prindere duc la fatade “ritmate” de burlane “bine asortate” la rest.
A treia situatie este cea a solutiilor improvizate sau rezultate. Imaginile de mai jos vorbesc de la sine si sustin si ele inca o data axioma ca romanul este inventiv.
http://punctedefuga.wordpress.com/
