Teoriile asupra orasului si asupra dezvoltarii sale s-au axat in ultimul timp foarte mult pe creativitate. Maurizio Carta vorbeste despre “creative city” si “economie creativa”. Spre deosebire de Richard Florida, el nu considera orasul ca un element de atractie pentru clasa creativa,ci ca pe un “generator de creativitate”; el spune ca pentru a fi un oras creativ, trebuie sa iti promovezi propria identitate culturala si sa iti maximizezi oportunitatile specifice. Oraselor li se cere sa se reinventeze, sa se foloseasca de datele din trecut pentru a crea o noua cultura in prezent. Din exemplele marilor orase contemporane, vedem ca foarte putine reusesc sa isi foloseasca propria cultura mostenita pentru a se individualiza pe plan mondial, in timp ce majoritatea se copiaza unele pe altele. (vorbesc aici de imaginea pe care orasele o afiseaza)
Haas Haus, Stephansplatz, Viena
Cladirea Bancorex, Calea Victoriei
“Creativitatea, fie asociata indivizilor, companiilor, oraselor sau regiunilor, stabileste o empatie imediata si transmite o imagine a dinamismului” – afirma studiul “Impactul culturii asupra creativitatii” (2009) al UE, si de asemenea ca aceasta creativitate bazata pe cultura este asociata abilitatii oamenilor, in special artisti, de a gandi imaginativ sau metaforic, de a provoca conventionalul, si de a apela la simbolica si afectivitate pentru a transmite un mesaj”. Aceasta este imaginea pe care orasele doresc sa afiseze pe plan mondial referitor la mediile social,economic si cultural. De cele mai multe ori, orasele care vor sa intre in competitia la nivel global se axeaza tocmai pe imagine, in incercarea de a raspunde cat mai rapid anumitor cerinte de competitivitate, lasand deoparte problematicile de fond – pentru ca nu mai conteaza daca modificarile ne stau bine sau nu, atata timp cat sunt la moda.
Aici se contureaza, totodata, o imagine a artistilor privilegiati, reusesc sa realizeze lucrari care atrag oamenii, si pe care se mizeaza in strategia de dezvoltare. Daca consideram ceea ce afirma Neil Leach, putem spune ca aceste preferinte sunt unele superficiale, dictate mai degraba de sentimentul noutatii, decat de incadrarea intr-o scara de valori: “In Societatea Spectacolului, realitatea a fost atat de mult adumbrita de acumularea de imagini – ale “spectacolelor” – incat nu mai este posibil sa o traim direct. […] o societate de indivizi instrainati, care au pierdut orice simt la trairii ontologice autentice.” (Anestetica, ed. Paideia, 1999) Cu alte cuvinte, orice este in masura sa atraga atentia prin neobisnuit, este automat asimilat de opinia publica.(vezi exemplul orasului Dubai)
Competitia dintre orase la nivel cultural urmareste includerea lor in anumite trasee culturale (fie ele muzeale,arhitecturale, sau de alta natura), prin care orasele isi pot creste gradul de atractivitate pentru un anumit segment al categoriei turistilor, si prin consecinta, creste veniturile economice ce tin de acest domeniu. Obiectul de arhitectura poate, fara indoiala, sa imbunatateasca imaginea unui oras prin el insusi, la o privire de la distanta. Insa in cadrul urban, interactiunea sociala pe care se bazeaza viata orasului este sustinuta de amenajarea spatiului public corelata cu diferitele puncte de atractie. Se poate intampla,astfel, ca in anumite cazuri, cum este cel al orasului Bilbao, sa existe obiectul architectural, care exercita o atractie importanta, dar al carui spatiu urban adiacent este lipsit de viata urbana. ( analiza Project for Public Spaces asupra acestui spatiu l-a clasificat printre cele mai deficitar realizate spatii urbane)
Pe de alta parte, competitia oraselor la nivel mondial se bazeaza exclusiv pe puterea de atragere a investitorilor, si pe investitorii existenti deja in oras.Iar acest aspect depinde in mod direct nu numai de elementul cultural,ci si de aspectele privind situarea, relationarea si resursele sociale, economice si tehnologice ale orasului. Proverbul potrivit caruia “cu o floare nu se face primavara” se aplica in acest caz oraselor, care nu pot spera sa cunoasca o crestere economica reala numai prin interventia in cadrul unui anumit domeniu.
Surse imagini: www. norc.ro www. panoranio.com
