Organizarea spatiului urban influenteaza preferintele, deciziile, optiunile culturale si sociale, modul de interactiune cu ceilalti, sentimentul de securitate.
Desi au existat si exista discutii referitoare la o asa-numita disparitie a locului, cauzata de mobilitatea generalizata, ce se petrece este de fapt un paradox: intr-o lume a mobilitatii, locul este valorizat, iar spatiul public se bucura de o atentie deosebita atat din partea planificatorilor, cat si a utilizatorilor. Oamenii vor sa iasa si sa se bucure de oras,si fac acest lucru in masura in care sentimentul de securitate le-o permite. Tipul evenimentelor este,evident important, insa factorul securitatii determina comportamentul in spatiul public.
Exista diferite elemente ale spatiului public care ne influenteaza,dintre care: aspectul si starea obiectelor de arhitectura, calitatea mobilierului urban si a infrastructurii, evenimentele care au loc, evenimentele care au avut loc si cu care asociem spatiul respectiv, persoanele intalnite pe strada. Aceasta influenta se realizeaza in sensul dezvoltarii unei noi atitudini fata de oras,si fata de spatiul public in special.
In zona centrala a Bucurestiului, desconsiderarea spatiului public, chiar considerarea sa ca spatiu rezidual, isi face inca simtita prezenta, in pofida proiectelor demarate pentru anumite arii, totusi relativ restranse. Arhitectura,atunci cand este pusa in valoare – prin amenajarea spatiului adiacent si/sau iluminat pe timp de noapte – ,rar este considerata ca parte a unui traseu, si nu in mod singular. In centru, exista anumite institutii care se evidentiaza din acest punct de vedere, dar zona centrala este astfel perceputa in fragmente diferentiate, intre care trecerea se face brusc. Surprinzatoare este diferenta dintre tipurile de cladiri, unele apartinand centrului, iar altele periferiei, toate prezente in acelasi loc, si parand ca nu mai deranjeaza pe nimeni. Unitare aici sunt obiectele de afisare publicitara, care invelesc spatiile in poleiala unei realitati alternative, apartinand unei alte zone culturale, si care prin dispunere si dimensiuni ne ajuta sa nu mai intelegem nimic din succesiunea imaginilor orasului.
In ansamblu, spatiul urban central bucurestean are o expresie trista, determinata atat de administrarea incoerenta, cat si de gesturile marunte ale oamenilor, care uneori cauta cosuri de gunoi, uneori arunca direct tigara pe strada. Sentimentul de siguranta,atat de ravnit in societatea actuala, depinde in egala masura de aspectul spatiului urban si de comportamentul celor care il folosesc, iar noi avem de lucru in ambele domenii…